S-a întâmplat în 11 martie1291: prima menţiune documentară a oraşului Făgăraş. Așezarea este atestată documentar din anul 1291 sub numele Fogoros.
La 11 martie 1291 într-un act de donație a regelui Andrei al III-lea al Ungariei, se face prima menţiune documentară a oraşului Făgăraş, deși există documente anterioare acestei mențiuni, care menționează Țara Făgărașului ca fiind ,,Terra Valachorum”, adică Țara Românilor iar Gobelinus, un episcop catolic al Transilvaniei din secolul XIX, numea Făgăraşul ca fiind „marele oraş românesc”. De asemenea în Letopiseţul Cantacuzinesc scris de Stoica Ludescu în secolul XVII se preciza că „ începând cu anul 1296, în timpul domniei lui Radu Negru, s-a pornit la construirea Cetatea Făgăraşului”.Însă izvoare istorice despre această cetate coboară mult în trecutul îndepărtat, până spre secolul al XII-lea, când se pare că exista aici, în inima țării Făgăraşului, o cetate din lemn, întărită cu pământ ce ar fi fost distrusă cel mai probabil de invazia tătară din 1241. De-a lungul existentei sale, cetatea a trecut prin mai multe stăpâniri iar dacă inițial a îndeplinit rolul de cetate regala de graniță, începând cu anul 1366, cetatea va aparține domnilor Tarii Românești în calitate de feud vasalic. Astfel cetatea va aparține domnitorilor munteni Vladislav I si Mircea cel Bătrân, iar regele Sigismund al Ungariei a fost cel care il va numi în 1431 pe Vlad Dracul duce al Făgărașului si Amlașului si apărător militar al sudului Transilvaniei. În secolul al XV-lea va început consolidarea cetăţii cu fortificaţiile aferente, iar o atestare documentară consemnează că în 1455 Iancu de Hunedoara a numit aici doi castelani pentru administrarea cetății. Tot documentele istorice consemnează că voievodul Ştefan Mailat va transformat cetatea în castel, în 1528, iar pretendentul la conducerea Transilvaniei, Gaspar Bekes, va realiza şanţul de apărare și va întări și mai mult zidurile cetății în anul 1564. Schimbări esenţiale în arhitectura cetății va face principele Gabriel Bethlen care a dispus construirea bastioanelor şi cazematelor în stil italian, dar şi renovarea interiorului cetății la începutul secolului al-XVII-lea. De la 1700, cetatea este transformată de habsburgi în garnizoană militară, iar din 1948, cetatea va deveni închisoare comunistă, urmând ca din 1965 să se iniţieze ample lucrări de renovare, iar cetatea să devină obiectiv turistic și istoric.În 1721, Făgărașul a devenit sediu al Episcopiei Române Unite cu Roma (greco-catolică), reședința episcopului fiind la etajul întâi al aripii de sud a cetății. Însă episcopul Ioan Giurgiu Patachi a preferat să stea la Castelul Brukenthal de la Sâmbăta de Jos. La Făgăraș, episcopul Giurgiu a ridicat la rang de catedrală episcopală Biserica „Sf. Nicolae”, ctitorită de Constantin Brâncoveanu. De atunci titulatura episcopiei a fost schimbată în „Episcopia de Făgăraș și Alba Iulia”. La Făgăraș, episcopul Inocențiu Micu-Klein a locuit într-o casă construită în 1727, iar în 1737 și-a mutat reședința episcopală, printr-un schimb de proprietăți, la Blaj, pentru a se afla în centrul teritoriului episcopiei.Arhitectura istorică a orașului trimite cu gândul la meșteșugarii care s-au așezat în Târgul Făgărașului. Acesta aduna toate satele din zonă pentru vânzarea produselor agricole și ale micilor meșteșugari. Stilul arhitectural este puternic influențat de cel al coloniștilor saxoni, îmbinat începând cu secolul al XVIII-lea, cu barocul austriac.
*Motiv să ne mândrim…
Cetatea Făgăraş a fost declarată anul trecut al doilea cel mai frumos castel din lume, potrivit unui clasament realizat de Hopper, un site dedicat planificării călătoriilor, şi prezentat de publicaţia Huffington Post.
În clasamentul celor mai interesante zece castele din lume, recomandate persoanelor care apreciază arhitectura, pe primul loc se află Castelul Neuschwanstein din Germania, în stil romantic-renascentist, construit la sfârşitul secolului al XIX-lea pe un deal accidentat aflat deasupra satului Hohenschwangau, de lângă Füssen (în sud-vestul Bavariei).
Devansată de edificiul din Germania, Cetatea Făgăraş, situată pe locul al doilea, „reprezintă una dintre cele mai mari şi mai bine conservate cetăţi feudale din Europa de Est”. „În trecut, castelul a fost pivotul puterii regionale. În timpul secolului al XVII-lea, cetatea a fost extinsă, reflectând bogăţia locului”, se arată în materialul publicat pe huffingtonpost.com.
surse foto: turism-fagaras.ro , commons.wikimedia.org
