Batranii spun ca dacă la inceputul lui ianuarie este moină, primăvara va fi friguroasă, iar vara călduroasă; dacă este ploaie, vara va ploua, semănăturile se vor strica şi poamele vor fi viermănoase; dacă este ger, în februarie va fi nea şi în iulie cald iar cucuruzul va creşte mare; dacă este cald şi uscat, va fi zăpadă în martie şi aprilie iar anul nu va fi mănos; dacă este negură, februarie va fi umed. Se curăţă pomii de uscături, se pune gunoi pe straturi, se curăţă legumele şi fructele din pivniţe; se îngrijesc vitele, se dreg uneltele şi gardurile.
1 SÂN-VĂSÂI, ANUL NOU, CRĂCIUNUL MIC (Sf. Vasile cel Mare, Tăierea împrejur cea după trup a Domnului).
-dacă este vreme bună, va fi anul bun; dacă ninge, va fi belşug; dacă este senin şi ger, oamenii vor fi sănătoşi, dacă pomii au chiciură, vor fi poame multe.
-dimineaţa oamenii pun mâna pe uneltele cu care vor să aibă spor la muncă.
-obiceuri: se merge cu” Pluguşorul”, “Vasilca ”,” Sorcova”, „Semănatul”, Dezlegatul anului”, se face “Masa Moaşei”.
-oamenii îşi fac urări de sănătate şi belşug şi caută să fie veseli ca să le meargă bine peste an.
-se petrece, se mănâncă preparate din porc (râmă înainte), nu se mănâncă pasăre (scurmă înapoi).
3 ÎNGROPAREA ANULUI VECHI (obicei).
5 AJUNUL BOBOTEZEI, ZIUA CRUCII.
-dacă este bură pe pomi, vor fi fructe multe; dacă este ger, va fi an bun; dacă plouă, va fi an ploios.
se posteşte pentru noroc.
-obiceiuri: popa merge “cu Iordanul” prin sat; este omenit în fiecare casă, i se dă şi un fuior de cânepă; copii colindă cu “Kiraleisa”, pentru spor.
fetele fură busuioc de la popă (să-şi viseze ursitul); îşi pun salbele în prag, să treacă popa, ca să se mărite curând, ajunează să aibă soţi buni.
-spicele şi boabele pe care a şezut popa, date animalelor şi păsărilor, le feresc de rele şi le aduc spor.
-femeile fac piftie, să le fie faţa fragedă ca piftia.
-“se deschid cerurile şi se împlinesc dorinţele”, dupa cum stiu bunicii.
6 IORDANUL, BOBOTEAZA (Botezul Domnului).
-se ţine slujba la apă curgătoare; se sfinţesc apele (“dracii fug din apă şi sunt mâncaţi de lupi”), popa aruncă crucea în apă; cine o scoate este primul botezat şi cinstit cu bani.
-oamenii se scaldă şi se stropesc cu apă să fie sănătoşi.
-se înconjoară casa afumând-o cu o petică aprinsă ca să fie apărată de şerpi.
-două săptămâni nu se spală cămăşi pentru că sunt apele sfiinţite.
obiceiuri: “Iordănitul”, Încuratul cailor”, “Ardeasca” (pentru a avea spor în gospodărie).
-dupa datul vechi, mamele botează mormintele pruncilor morţi nebotezaţi, ca să-i mântuiască.
-nu se mai colindă.
-dacă este promoroacă, ger, crivăţ, va fi an cu belşug şi sănătate; dacă plouă e iarnă lungă; se schimbă vremea: dacă e frig, se moaie; dacă e cald vine ger.
7 SÂNT-ION, (Soborul Sf. Ioan Botezătorul şi Înaintemergătorul Domnului).
-oamenii se botează la biserică pentru noroc şi sănătate.
-se serbează de către femei cu petreceri: “Iordănitul femeilor”, “Masa Moaşei”.
-“Iordănitul”, “ Muiatul (udatul) Ionilor, din Tălmăcel”(obiceiuri) (foto 2).
dacă este ger, vitele vor fi sănătoase; de acum se moaie frigul.
11 Cuv. Teodosie cel Mare, protector al naşterilor (e socotit între Filipi).
-îl ţin femeile dornice de prunci, pentru naştere uşoară şi prunci sănătoşi.
-se ţine ca apărare de cutremure, arsuri, ciumă, lingoare, vise rele, năluci.
16 SF. PETRU DE IARNĂ, CEL ŞCHIOP, FULGERĂTOARELE (Închinarea cinstitului lanţ al Sf. Ap. Petru).
-este “miezul iernii”; de acum se înmoaie vremea; se fac pregătiri pentru muncile de primăvară.
-se ţine ca să nu facă pagube lupul, să fie apăraţi de boli, arsuri, dăunători.
-nu se împunge, nu se toarce, nu se sfredeleşte, nu se piaptănă, nu se împrumută, nu se dă din casă şi nu se scoate gunoiul sau cenuşa că “se prăsesc lupii”, nu se pronunţă numele lupului.
-nu se mănâncă carne; se mănâncă plăcintă şi se bea vin; se dă şi de pomană.
17 ATANASIILE, CIRCOVII DE IARNĂ (Cuv. Antonie cel Mare).
-se ţine ca apărare de duhuri rele, farmece, primejdii, boli, arsuri, lovituri.
18 ATANASIA CIUMELOR (Sf. Atanasie şi Chiril Arhiepiscopii Alexandriei).
-se ţine ca apărare de ciumă, infirmităţi, bube,ameţeli, lovituri şi apărarea vitelor şi găinilor de boli.
-sarbatoarea o ţin femeile pentru noroc la fete ; fac colaci, pâine cu zahăr, turte cu unt şi colivă de pomană.
20 Sf. Eftimie cel Mare.
-se ţine pentru rodirea pomilor, sănătatea bărbaţilor, apărarea de ciumă, boli, izbituri, friguri, pagube.
24 Sf. Agapia.
-se ţine să nu căpieze oile şi ca apărare de bube, primejdii.
25 FILIPII DE IARNĂ (Sf.Grigore Teologul, protector al văduvelor).
-serbat mai ales de lemnari pentru spor la lucru; se ţine ca apărare a oamenilor de ologeală, arsuri, înec, pagube, a semănăturilor, de ciori, a turmelor, de boli şi lupi, a păsărilor, de boli şi ulii.
-nu se coase, ţese, împleteşte; nu se dă din casă; se lipeşte gura sobei “să se lipească gura lupului”.
27 Sf. Ioan Hrisostomul.
-se ţine ca apărare de boli, ologeală, pentru sănătate ; fetele o ţin pentru noroc.
-“se deschide gura păsărilor să cânte”.
25/29-31 FILIPII DE IARNĂ.
30 TRISFETITELE, TECLELE (Sf. Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigore Teologul şi Ioan Gură de Aur)
-se ţine pentru fericirea fetelor, împerecherea păsărilor, spor la tors, apărare de orbire, de lupi.
-se face colivă pentru morţii neîmpărtăşiţi.
-se schimbă vremea , dacă este cald, va fi primăvara friguroasă; dacă este ger, va fi vara cald.
31 FILIPUL ŞCHIOP
-se ţine jumătate de zi, pentru sporul casei, apărare de lupi şi vindecarea schiopilor.
( sursa www.muzeulastra.ro )
Sursa foto: www.sadu.ro, www.agerpres.ro, casanoastra-romania-dacia.blogspot.com
