IANUARIE, Gerar. Sarbatori, obiceiuri, credinte…

Batranii spun ca dacă la inceputul lui ianuarie este moină, primăvara va fi friguroasă, iar vara călduroasă; dacă este ploaie, vara va ploua, semănăturile se vor strica şi poamele vor fi viermănoase; dacă este ger, în februarie va fi nea şi în iulie cald iar cucuruzul va creşte mare; dacă este cald şi uscat, va fi zăpadă în martie şi aprilie iar anul nu va fi  mănos; dacă este negură, februarie va fi umed. Se curăţă pomii de uscături, se pune gunoi pe straturi, se curăţă legumele şi fructele din pivniţe; se îngrijesc vitele, se dreg uneltele şi gardurile.

 

 

1    SÂN-VĂSÂI, ANUL NOU, CRĂCIUNUL MIC (Sf. Vasile cel Mare, Tăierea împrejur cea după trup a Domnului).

-dacă este vreme bună, va fi anul bun; dacă ninge, va fi belşug; dacă este senin şi ger, oamenii vor fi sănătoşi, dacă pomii au chiciură, vor fi poame multe.

-dimineaţa oamenii pun mâna pe uneltele cu care vor să aibă spor la muncă.

-obiceuri: se merge cu” Pluguşorul”,  “Vasilca ”,” Sorcova”, „Semănatul”, Dezlegatul anului”, se face “Masa Moaşei”.

-oamenii îşi fac urări de sănătate şi belşug şi caută să fie veseli ca să le meargă bine peste an.

-se  petrece, se mănâncă preparate din porc (râmă înainte), nu se mănâncă pasăre (scurmă înapoi).

 

3       ÎNGROPAREA ANULUI VECHI (obicei).

 

5       AJUNUL BOBOTEZEI, ZIUA CRUCII.

-dacă este bură pe pomi, vor fi fructe multe; dacă este ger, va fi an bun; dacă plouă, va fi an ploios.

se posteşte pentru noroc.

-obiceiuri: popa merge “cu Iordanul” prin sat; este omenit în fiecare casă, i se dă şi un fuior de cânepă; copii colindă cu “Kiraleisa”, pentru spor.

fetele fură busuioc de la popă (să-şi viseze ursitul); îşi pun salbele în prag, să treacă popa, ca să se mărite curând, ajunează să aibă soţi buni.

-spicele şi boabele pe care a şezut popa, date animalelor şi păsărilor, le feresc de rele şi le aduc spor.

-femeile fac piftie, să le fie faţa fragedă ca piftia.

-“se deschid cerurile şi se împlinesc dorinţele”, dupa cum stiu bunicii.

 

6       IORDANUL, BOBOTEAZA (Botezul Domnului).

-se ţine slujba la apă curgătoare; se sfinţesc apele (“dracii fug din apă şi sunt mâncaţi de lupi”), popa aruncă crucea în apă; cine o scoate este primul botezat şi cinstit cu bani.

-oamenii se scaldă şi se stropesc cu apă să fie sănătoşi.

-se înconjoară casa afumând-o cu o petică aprinsă ca să fie apărată de şerpi.

-două săptămâni nu se spală cămăşi pentru că sunt apele sfiinţite.

obiceiuri: “Iordănitul”, Încuratul cailor”, “Ardeasca” (pentru a avea spor în gospodărie).

-dupa datul vechi, mamele botează mormintele pruncilor morţi nebotezaţi, ca să-i mântuiască.

-nu se mai colindă.

-dacă este promoroacă, ger, crivăţ, va fi an cu belşug şi sănătate; dacă plouă e iarnă lungă; se schimbă vremea: dacă e frig, se moaie; dacă e cald vine ger.

 

7      SÂNT-ION, (Soborul Sf. Ioan Botezătorul şi Înaintemergătorul Domnului).

-oamenii se botează la biserică pentru noroc şi sănătate.

-se serbează de către femei cu petreceri: “Iordănitul femeilor”, “Masa Moaşei”.

-“Iordănitul”, “ Muiatul (udatul) Ionilor, din Tălmăcel”(obiceiuri) (foto 2).

dacă este ger, vitele vor fi sănătoase; de acum se moaie frigul.

 

11     Cuv. Teodosie cel Mare, protector al naşterilor (e socotit între Filipi).

-îl ţin femeile dornice de prunci, pentru naştere uşoară şi prunci sănătoşi.

-se ţine ca apărare de cutremure, arsuri, ciumă, lingoare, vise rele, năluci.

 

16      SF. PETRU DE IARNĂ, CEL ŞCHIOP, FULGERĂTOARELE (Închinarea cinstitului lanţ al Sf. Ap. Petru).

-este “miezul iernii”; de acum se înmoaie vremea; se fac pregătiri pentru muncile de primăvară.

-se ţine ca să nu facă pagube lupul, să fie apăraţi de boli, arsuri, dăunători.

-nu se împunge, nu se toarce, nu se sfredeleşte, nu se piaptănă, nu se împrumută, nu se dă din casă şi nu se scoate gunoiul sau cenuşa că “se prăsesc lupii”, nu se pronunţă numele lupului.

-nu se mănâncă carne; se mănâncă plăcintă şi se bea vin; se dă şi de pomană.

 

17      ATANASIILE, CIRCOVII DE IARNĂ (Cuv. Antonie cel Mare).

-se ţine ca apărare de duhuri rele, farmece, primejdii, boli, arsuri, lovituri.

 

18      ATANASIA CIUMELOR (Sf. Atanasie şi Chiril Arhiepiscopii Alexandriei).

-se ţine ca apărare de ciumă, infirmităţi, bube,ameţeli, lovituri şi apărarea vitelor şi găinilor de boli.

-sarbatoarea o ţin femeile pentru noroc la fete ; fac colaci, pâine cu zahăr, turte  cu unt şi colivă de pomană.

 

20     Sf. Eftimie cel Mare.

-se ţine pentru rodirea pomilor, sănătatea bărbaţilor, apărarea de ciumă, boli, izbituri, friguri, pagube.

 

24      Sf. Agapia.

-se ţine să nu căpieze oile şi ca apărare de bube, primejdii.

 

25      FILIPII DE IARNĂ (Sf.Grigore Teologul, protector al văduvelor).

-serbat mai ales de lemnari pentru spor la lucru; se ţine ca apărare a oamenilor de ologeală, arsuri, înec, pagube, a semănăturilor, de ciori, a turmelor, de boli şi  lupi, a păsărilor, de boli şi ulii.

-nu se coase, ţese, împleteşte; nu se dă din casă; se lipeşte gura sobei “să se lipească gura lupului”.

 

27     Sf. Ioan  Hrisostomul.

-se ţine ca apărare de boli, ologeală, pentru sănătate ; fetele o ţin pentru noroc.

-“se deschide gura păsărilor să cânte”.

 

25/29-31 FILIPII DE IARNĂ.

 

30      TRISFETITELE, TECLELE (Sf. Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigore Teologul şi Ioan Gură de   Aur)

-se ţine  pentru fericirea fetelor, împerecherea păsărilor, spor la tors, apărare de orbire, de lupi.

-se face colivă pentru morţii neîmpărtăşiţi.

-se schimbă vremea , dacă este cald, va fi primăvara friguroasă; dacă este ger, va fi vara cald.

 

31     FILIPUL ŞCHIOP

-se ţine jumătate de zi, pentru sporul casei, apărare de lupi şi vindecarea schiopilor.

 

( sursa www.muzeulastra.ro )

 

 

Sursa foto: www.sadu.ro, www.agerpres.ro, casanoastra-romania-dacia.blogspot.com

Subscribe
Notify of
guest
0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments

Ultimele articole: