Păstrarea tradiţiilor, voinţa de a menţine vie „flacăra” datinilor ţesute în vremuri de demult, merită respectul şi recunoştinţa noastră. Şi iată că acestea sunt la Sibiu şi în împrejurimi, „legi”, lecţii pentru azi şi mâine şi merită dezvăluite.
Facem acum încă un popas la Avrig. De data aceasta vă… „colindăm” cu obiceiuri specifice „raiului din Ţara Făgăraşului”.
„La noi, feciorii încep încă „din zorii” postului să repete colindele; după Sf. Nicolae îşi caută gazda şi îşi tocmesc muzicanţii- nu folosesc muzică înregistrată ci muzicanţi, ca altădată. La noi se constituie mai multe cete – anul acesta sunt 5 (Berghioieni, Susureni, Micşăneşti, Vestemeni şi Cânăpeni) , dar în trecut erau 10-14 cete.
În dimineaţa de Ajun, feciorii aduna lemnele pentru foc: în zona fiecărei cete gospodarii dau câte un lemn de foc feciorilor care le strâng, le duc la gazdă şi le pregătesc pentru foc.
Seara, fiecare ceată colindă la fiecare casa din sectorul ei, colindele sunt specifice locului şi fiecare ceată are alt mod de interpretare a aceleiaşi colinde. Gazda răsplăteste colinda cu un hencleş, o pece (muşchi afumat de porc) şi bani.
În prima zi Crăciun fetele, după masa de amiază se duc la feciori, la gazda să ia ciucurii pregătiţi in perioada dinainte de Crăciun. Fiecare fecior primeşte o pereche de ciucuri de mătase galben cu negru, pe care şi-i agaţă la pălărie.
Tot atunci fetele agaţă ciucuri noi, de lână, la pleoscă (pleosca este din lemn şi în ea feciorii pun vin îndulcit). Cu ocazia asta, (a dăruirii ciucurilor) feciorii joacă fetele în uliţă.
Seara feciorii se duc la fete acasă şi le invită la ceată, îi servesc pe părinţii fetelor cu vin din pleoscă şi le cer pe fete pentru jocul de la gazda. Seara e petrecere la fiecare gazdă.
În ziua a doua şi a treia de Crăciun fiecare ceata merge la biserică, împreună cu fetele, îmbrăcaţi frumos în costume populare. După slujbă, fetele se duc acasă şi feciorii la gazdă, unde mănâncă. (pecea căpătată este gătita de gazdă şi de mamele feciorilor).
După- masă, în jurul orei 15.00, feciorii ies în strada unde se aduna lumea, vin şi fetele şi se încinge jocul (cam o oră) după care toate cetele merg spre centrul satului, unde se întâlnesc si din nou se încinge jocul. Aici joacă şi „băbarii” adică cei care sunt căsătoriţi.
Când se întrunesc cetele se îndreaptă spre gazde, fetele spre case, de unde mai târziu sunt cerute din nou, seara, de feciori pentru jocul din casa, de la gazda.
A patra zi este cea a meteleilor. Tot atunci, seara este şezătoarea fetelor. În această seară, fetele din fiecare ceată îşi caută câte o gazdă unde se strâng în şezătoare şi unde sunt vizitate , pe rând de fiecare ceată, se joacă şi este seara în care se fac tot felul de mici farse „draguţilor”. Tot timpul la şezătoarea fetelor este prezentă şi gazda.
Crăciunul se încheie cu focul din stradă.
Aşa a fost şi este, an de an, povestea adevărată a Crăciunului la Avrig. Aşa ne-a fost împărtăşită cu drag de bibliotecarul oraşului, doamna Maria Grancea.
Surse foto: Youtube.com, Maria Grancea