Te-ai oprit, omule azi, în loc?!… să vezi frunțile încoronate ale copiilor azi, când au pășit de pe podimul din curtea școlii direct pe aripa nestăpânită a vacanței? Te-ai oprit omule în loc să le vezi palmele cu strâng în pumni diplomele și cărțile primite la Premiu? Le-ai zâmbit azi șirurilor de elevi ce-au umplut dintr-odată parcurile și terenurile de joacă, cu tâmplele încă țiuindu-le a clopoțel, ori a glas sfătos de dascăl? Le-ai auzit chicotele și zâmbetele răsărind ca un soare sonor peste târg, pe străzi, pe… maidan?
Dac-ai făcut toate acestea azi, omule, apoi să știi că ți-o intrat din nou copilăria pe ușa sufletului și n-ai nimic a pierde…!
