Cea mai veche formaţie de dansuri populare a României, devenită patrimoniu universal: Junii Sibiului. S-au născut în 1944, din iniţiativa maestrului coregraf Ioan Macrea şi s-au transformat în mers din formaţie de amatori, la început bărbătească, apoi mixtă.
A funcționat sub tutela Arsenalului din Sibiu, apoi a IPAS Sibiu, devenit Compa. În calitate de ansamblu de amatori, Junii Sibiului au participat la numeroase competiții și festivaluri folclorice, organizate în țară și străinătate, iar valoarea lor a fost recunoscută prin cele peste 100 de premii naționale și 60 de premii internaționale acordate ansamblului de jurii de specialitate.
În anul 1992, Ansamblul Junii Sibiului se unește cu orchestra Cindrelul și primește statutul de ansamblu profesionist, în semn de recunoaștere a valorii corpului de dansatori și instrumentiști, precum și a bogăției și diversității repertoriului abordat. Ansamblul Folcloric Profesionist Cindrelul-Junii Sibiului este condus de directorul Dumitru Giurcă Notar, iar în anul 1999, ansamblul devine parte integrantă a Centrul Județean al Creației Populare, condus de Traian Rapiță, apoi de Ioan Dinu și din 2005, de Silvia Macrea, fiica maestrului Ioan Macrea.
În repertoriul ansamblului se regăsesc jocurile populare din Transilvania, Moldova, Oltenia, Muntenia, Banat, Dobrogea, din patrimoniul muzical-coregrafic european, toate prezentate în costume specifice. Ansamblul valorifică deopotrivă obiceiuri, precum Prinsul văruţelor, Înălbitul pânzelor, Culesul viilor, Intrarea fetei în horă, Căluşul, Drăgaica, Capra, Căiuţii, şi jocuri bătrâneşti din zona Sibiului: Hodoroaga, Banu Mărăcine, Coconiţa, Glâmboaca. Fluierul de Mărginime, imaginea feciorului care joacă simultan cinci fete, „bituşca” ciobănească, pălăriile bogat ornamentate de Avrig, coiful de fată şi vălitorile de pe Valea Hârtibaciului, şirurile neobosite de 20 de piruete sau ponturi fecioreşti concură la crearea momentelor muzical-coregrafice, completate de proiecţii video şi efecte tehnice moderne. Toate suitele de jocuri şi obiceiuri pot fi adaptate reprezentaţiilor cu 4 -20 de perechi de dansatori, în săli de spectacol sau în spaţii mai puţin convenţionale.
Un segment special în cadrul repertoriului ansamblului o reprezintă spectacolele tematice: „Pe firul nesfârşit al vieţii” – montat în 2009, „Călătorie în ritm de vers, de cânt şi jocuri” – 2010 şi „De dragoste şi de dor”- 2011, „La Sibiu, în
Piața Mare, târg de n-are asemănare” – 2012, primul spectacol de teatru muzical coregrafic montat de ansamblul după zeci de ani, și „La hanul lui Ghiță” – 2013.
Așa cum recunoaște însuși conducătorul și managerul actual al Junilor, Silvia Macrea- nimeni alta decât fiica Părintelui celebrului ansamblu, bogăţia şi diversitatea repertoriului, tehnica dansatorilor, instrumentiştilor şi soliştilor vocali au fost aplaudate în cele peste 600 de turnee efectuate în România, întreaga Europă, America de Nord, Asia şi Africa şi au fost recompensate cu premii şi medalii. Statutul de ambasador al spiritualităţii româneşti a fost recunoscut şi în 1986, când „Junii Sibiului” a fost prima formaţie de dansuri româneşti prezentă într-un turneu în SUA; în 2006, la Patras, când ansamblul a preluat simbolic cheia Capitalei Culturale Europene pentru Sibiu 2007, în 2009 când ansamblul a fost invitat să evolueze pentru demnitarii prezenţi la Summit-ul NATO de la Bucureşti și în 2012 când ansamblul a fost invitat la Dineul Oficial organizat de UEFA și la Summit-ul NATO de la Sibiu.
Junii: Feții-frumoși ai Sibiului, feciorii satelor din Mărginime, unși să ducă mai departe, cu sârguință și neosteneală tradiția, jocul și cântul. Nu doar de pe meleag sibian, ci tot ce mișcă… și animă în act artistic pe piciorul nostru de plai…
Iată, însă o consemnare dintr-un ziar central, despre esența a ceea ce au fost și rămân aniversații zilei de azi: Dintre toate obiceiurile de cânt joc şi port mi-a dat emoţii şi mi-a răscolit nostalgii formaţia ,,Junii Sibiului”, iureşul lor, dar şi eleganţa jocului, amintindu-mi de începuturile, cu mulţi ani în urmă, acestui ansamblu. Azi, plin de medalii obţinute la numeroasele festivaluri de peste hotare la care a participat… Ideea unui asemenea ansamblu a avut-o un maistru de la fabrica de atunci ,,Elastic” profilată, iniţial, pe arcuri pentru trăsuri, jilţuri, etc. şi apoi pe telescoape auto. Îl chema pe maistrul respectiv Macrea (www.romanialibera.ro).
Veniți, așadar, în Piața Mare. Să îi vedem, să îi sorbim în inimi și în… pași, să îi sărbătorim. Junii, cei de… 7 decenii, ne cheamă!
