749 de ani. Aceasta este oficial, venerabila varsta a Mediasului. Iar azi este aniversarea sa. Mediaș (în latină Media, germană Mediasch, în maghiară Medgyes, în dialectul săsesc Medwesch, Medveš) este un municipiu și al doilea oraș ca mărime din județul Sibiu. Are o populație de 63.203 locuitori.
S-a întâmplat în 3 iunie 1267: Prima menţiune documentară a oraşului Mediaş.. Municipiul Mediaș este așezat în bazinul mijlociu al râului Târnava Mare, la o distanță de 39 km de Sighișoara și 41 km de Blaj.
Radacinile orasuui sunt, insa mult mai vechi… Descoperirile arheologice confirma! Pe teritoriul orașului au fost identificate, prin descoperiri fortuite, cercetări de suprafață și săpături sistematice, mai multe așezări rurale:
În punctul „Gura Câmpului“, cartier al orașului în partea sa de nord-vest, pe malul Târnavei Mari, a fost cercetată, în anii 1975 și 1977, o așezare rurală a cărei suprafață a fost estimată la 8 ha. S-au descoperit resturile a zece locuințe de suprafață și un atelier de redus și prelucrat fierul (fierărie). Locuințele erau construite pe fundații de piatră fără liant (zid sec), aveau pereții din lemn, iar acoperișul, din paie sau șindrilă. Trei dintre locuințe au avut câte două camere, cu suprafețe totale între 42-60 mp, iar celelalte, câte una singură și suprafețe cuprinse între 9-14 mp; la două locuințe s-a surprins un paviment format din lespezi de piatră. Încălzirea se făcea cu vetre sau cuptoare.
Atelierul de fierărie era organizat într-o construcție de același fel și avea patru încăperi de dimensiuni mici; cea care s-a păstrat cel mai bine avea dimensiunile de 4 x 3 m. În atelier s-au identificat urmele unei vetre și foarte probabil și ale unui cuptor de redus minereul de fier. Tot în interior s-a descoperit un mic depozit de unelte (o lingură pentru turnat metal, două coase și o bucșă de coasă, o altă bucșă pentru car), precum și mai multe unelte din metal (un târnăcop, trei burghie), o frigare și mari cantități de zgură, dispersate pe suprafața atelierului.
Numeroase alte unelte și instrumente din fier au fost descoperite pe suprafața așezării: clește, compas, dălți, ferăstrău, cuțitoaie, cuțite, balamale, crampon pentru mers pe gheață. Tot pe aria așezării s-au mai descoperit un inel de argint și mai multe fibule din bronz și fier.
Ceramica din așezare cuprinde vase de uz comun din pastă fină roșie și cenușie (oale, farfurii, străchini, castroane, boluri, cupe ulcioare), din pastă zgrunțuroasă roșie și mai ales cenușie (oale fără toarte, străchini, capace de vas, chiupuri), vase cu decor în relief sub formă de șerpi, vase cu decor ștampilat și terra sigillata, de producție locală. Alte materiale descoperite în așezare sunt: fragmente de vase de sticlă, mărgele din sticlă, resturi osteologice de la animale domestice (bovine, ovicaprine, porcine, cabaline) și de la vânat (cervidee), precum și un dupondius de la împărăteasa Faustina.
Potrivit observațiilor topografice, așezarea de la Gura Câmpului avea un plan ortogonal, cu o piață (forum) în centrul său și constituia un important vicus, în jurul căruia gravitau mai multe așezări, posibil și unele villae rusticae, semnalate prin celelalte descoperiri din aria orașului.
La 0,8 km spre vest de așezare s-a descoperit un fragment de lespede funerară pe care era redat un călăreț, precum și un monument cu doi lei funerari; monumentele puteau proveni din cimitirul așezării de la Gura Câmpului, sau dintr-un cimitir de familie de pe o villa rustica.În punctul „Rora Mică“, situat la vest de municipiu, s-au descoperit fragmente ceramice de epocă romană.
Alte materiale ceramice de epocă romană s-au descoperit în punctele: „Baia de Nisip“, „Hientz“ și la ieșirea din municipiu, pe partea stângă a pârâului Ighișului, zonă din care ar putea proveni și tezaurul menționat la Ighișul Nou, localitate ce aparține acum de municipiul Mediaș.Din locuri neprecizate de pe aria orașului mai provin: o statuetă din bronz, un pond din bronz, având redată o figură grotescă, monede din perioada provinciei.
Cetatea săsească din Moșna se află spre Agnita, la 10 Km de Mediaș. La 18 km de Mediaș se găsește stațiunea balneoclimaterică Bazna, atestată documentar din anul 1302. Stațiunea beneficiază de izvoare de apă minerală, bogate în săruri, nămol mineral și sare de Bazna. Distanța din Mediaș până în municipiul reședință de județ Sibiu măsoară 55 km. Descoperirile arheologice arată că pe vatra oraşului au existat aşezări umane încă din neolitic (5500 – 2500 î.e.n.) şi care s-au perpetuat în toate perioadele istorice, fără întrerupere. Din perioada dacică s-au descoperit urme ale unei fortificaţii, un tezaur şi alte obiecte, iar din perioada romană, urme de aşezări cu atelier de fierărie şi alte indicii care arată existenţa unui castru. Mai departe este atestată prezenţa goţilor, a slavilor şi a populaţiei autohtone. Odată cu apariţia regatului maghiar, istoria locului se animă sub impulsul colonizărilor cu saşi şi secui. Conform tradiţiei, Mediaşul a fost întemeiat la 1146, fiind cel mai vechi oraş al Transilvaniei, dar alte surse contrazic această ipoteză şi dau naşterea oraşului mai târziu. Prima menţiune documentară sigură datează din 1267 deci este foarte probabil că Mediaşul exista deja de mai multă vreme la acea perioadă. De asemenea, tradiţia spune că la început a existat un nucleu de case în jurul unei biserici construite pe ruinele castrului roman şi că la 1200 ar fi trăit aici 100 de locuitori. Cu timpul acest nucleu s-a extins şi a fost înconjurat de fortificaţii. Aşezarea a avut de la bun început un ţesut des de meşteşugari şi comercianţi. Între zidurile cetăţii se găseau măcelari, morari, brutari, pielari, tăbăcari, cizmari, blănari, dulgheri, rotari, fierari, aurari, şelari, curelari, cărămidari etc. Ei erau organizaţi în bresle şi uniuni de bresle la care aveau arondate localităţile din împrejurimi. Pe lângă aceste activităţi, se dezvoltă vinificaţia, Mediaşul fiind centrul unei zone viticole deosebit de prielnice supranumită „Ţara vinului”. Vinul era atât de important că la un moment dat, preţurile mărfurilor se stabileau după preţul mustului. Prin viaţa economică intensă care s-a dezvoltat la Mediaş, aşezarea a primit de timpuriu statutul de târg (oppidum) şi apoi de civitas, la 1359. Mai târziu a fost declarat oraş şi a primit drept de judecată şi drept de târg anual. În 1517 primeşte drept de sigiliu şi se impune drept unul din cele mai importante oraşe ale Transilvaniei medievale. Este centru administrativ şi sediu permanent al unui jude regal. În 1438 a avut mult de suferit de pe urma invaziei turceşti şi distrugerilor însemnate.
Este perioada războaielor antiotomane, când Transilvania este ameninţată de pericolul care vine de la sud. În acest context încep, în 1480, ridicarea fortificaţiilor cu valuri de pământ şi şanţuri în jurul aşezării, apoi sunt ridicate zidurile de piatră. Abia în 1534 se termină zidirea fortificaţiilor. Un tablou al Mediaşului medieval secol ne-ar înfăţişa o viaţă orăşenească tumultuoasă, cu şcoală la care se studiau religia, latina, greaca, logica, retorica, poezia, muzica, istoria şi geografia; exista un spital, leprozerie, hală comercială, baie publică. Oraşul avea un primar care dădea socoteală unui sfat (senat) şi centumvirilor (100 de bărbaţi importanţi). Ei erau ajutaţi de juraţi, de notar şi secretar, precum şi de villic (un jude ales de obşte). Multe alte figuri îmbogăţeau peisajul orăşenesc: colectorii de dări, jandarmii, călăreţii, mercenarii dar şi parohul, predicatorii, clopotarul, trompetistul, muzicanţii şi organistul. Exista de un rector, orator, arhivar, călău, medic, moaşă, bucătari, poştaşi şi chiar un îngrijitor al ceasului. Meşteşugarii din Mediaş aveau un bun renume în toată Transilvania. La 1562 existau 34 de bresle de meşteşugari. Între timp apăruseră meseriile de pălărier, ceasornicar, năsturar, săpunar, bărbier, chirurg, sticlar şi altele. Dieta Transilvaniei s-a reunit de mai multe ori la Mediaş şi mai mulţi principi au fost investiţi ca atare la Mediaş. Anula se ţinea un târg care atrăgea oameni din toate colţurile principatului şi de peste hotare. Evul Mediu a fost o perioadă înfloritoare, dar şi marcată de numeroase evenimente neplăcute. Numai între 1556 şi 1661 au fost înregistrate 11 epidemii de ciumă şi numai la una dintre acestea au murit 800 din 2000 de locuitori. Au loc şi incendii, atacuri şi jefuiri care blochează dezvoltarea oraşului. În 1687 se instaurează stăpânirea austriacă în Transilvania şi începe o nouă perioadă în istoria oraşului. În 1872 este racordat la calea ferată. Multe dintre fortificaţii sunt dărâmate în secolul XIX şi începutul secolului XX. După 1900 începe exploatarea gazului metan în zonă. Vechile ateliere meşteşugăreşti se transformă cu timpul în fabrici şi dau oraşului un caracter puternic industrializat.
Obiective turistice
• Zidul de apărare care înconjura oraşul medieval. A fost construit în perioada 1480-1534 şi a fost întărit cu turnuri de apărare purtând numele unor bresle şi turnuri de porţi. Zidurile cetăţii au fost în mare parte distruse în secolul al XIX-lea, azi păstrându-se câteva fragmente din aceste ziduri şi câteva turnuri: Turnul trompeţilor, Turnul rotarilor, Turnul de piatră al pietrarilor şi zidarilor, Bastionul dogarilor, Turnul străzii pierdute, Turnul de poartă, Turnul fierarilor.
• Biserica cu hramul „Sfânta Margareta” ce datează din secolul al XIV-lea
• Biserica franciscană datând din 1444
• Casa parohială ce datează din 1515
• Casa „Krug” (1531)
• Clădirea Primăriei vechi (1616)
• Căminul „Sfântul Anton” din secolul al XV-lea
• Casa „Schuller”
• Casa „Rosenhauer”
• Casa „Schuster Dutz”
• Casa istoricului sas Ştefan Ludwig Roth (1796)
• Clădirea liceului (1604) la care a fost profesor Hermann Oberth
• Şcoala piariştilor (1740)
• Cazarma Husarilor (1805)
• Biserica greco-catolică Bob cu hramul „Înălţarea Domnului” (1826)
• Biserica evanghelică din secolul al XV-lea din satul Ighişu Nou
• Casa parohială din secolul al XV-lea, cu transformări din secolul al XVIII-lea din satul Ighişu Nou
• Biserica ortodoxă din secolul al XVIII-lea cu hramul „Buna Vestire” din satul Ighişu Nou
Asadar, dragi medieseni ori turisti, opriti-va azi, o tara, pasul grabit, dati-I binete Turnului Trompetilor, salutati zidurile vechi si faceti o revernta dinaintea istoriei. In nemuritoarea ei trecere, ea a facut sa avem un asa oras frumos, chiar in mijlocul tarii…
sursa foto: Liviu Anghel/I LOVE MEDIAS
