În timpul facultăţii a croşetat zeci de modele vestimentare pentru studenţii români şi străini. Cu acul şi aţa crează costume populare foarte apreciate.
Dragostea Magdalei pentru crearea de costume populare sau orice alte obiecte tradiţionale are o poveste plină de semnificaţii. „Bunica maternă a rămas vădană şi a trebuit să crească şase copii, bunicul fiind plutaş pe Bistriţa. Noi suntem şase fraţi la părinţi, iar mama ne-a învăţat de mici să lucrăm cu acul. Aşa am început să fac broderii, lasetă”. În vremea studenţiei, acul şi aţa i-au adus Magdalenei un plus de prosperitate, iar la cursurile lui Emil Constantinescu, fostul şef de stat, îşi aminteşte cum broda pe sub masă, iar un coleg lua notiţe de mineralogie după spusele profesorului. Vestea despre talentul ei de a broda s-a dus repede, iar toţi cei care vroiau mănuşi, fulare, veste, rochii, căciuli sau orice alt obiect tricotat, apelau la Magdalena. „Aveam bursă la facultate iar cu ceea ce lucram eu atât pentru studenţii români dar şi străini, mi-am asigurat un trai decent, scăzând povara de pe umerii părinţilor. Tot cu ajutorul acului şi aţei am cunoscut o doamnă care era casier la Opera Români. Când se stingeau luminile, mă lăsa să intru în sală şi aşa opera a devenit pentru mine ca un balsam al sufletului”. Solistă în corul universităţii, Magdalena a avut o studenţie plină de farmec şi poveste. „Am învăţat cele mai frumoase colinde de Crăciun, călătorind ţara în lung şi-n lat”, povesteşte. Inginerul minier cu suflet de artist După studenţie, Magdalena avea să-şi lege viaţa de ţinuturile Vâlcii, căsătorindu-se şi devenind inginer geolog la Intreprinderea Minieră Râmnicu Vâlcea, primul său loc de muncă fiind la Cataracte. „Cine bea apă din Lotru, nu mai pleacă niciodată, iau eu am băut din această apă, soţul meu fiind brezoian”, povesteşte. În perioada cât a fost minier, Magdalena a lăsat deoparte lucrul cu acul şi aţa. Nu era tocmai uşor să fi şefă de sector şi să ai în subordine bărbaţi căliţi în galeriile subterane de unde se extrăgea felspatul sau să lucrezi la salina de la Ocnele Mari. „Mă trezeam de la patru dimineaţa şi veneam acasă seara. După anul 2000, sectorul minier a început să scârţâie, iar din 2006 am hotărât să rup definitiv cu mina, plecând cu ordonanţa””. Asta consemna in urma cu cativa ani, adevarul.ro despre mesterul popular Magda Dudau. Un nume care azi face cinste orasului Brezoi, dar si o abonata la targurile si manifestarile cu specific traditional care anima mai mereu Sibiul.
O intalniti de fiece data la Targul Creatorilor Populari din Muzeul in aer liber din Dumbrava dar si alte evenimente inchinate mestesugurilor si traditiilor, în compania zecilor de papusi care par sad ea lectii de Romanism, de arta, dar si cu traista plina cu costume populare si comori care mai de care. Cu toatele vorbind de la sine despre maiestrie, munca, pasiune…
MAGDA DUDAU: mestera faina a poveștilor si straiului romanesc….
sursa foto: Magda Dudău
