Nu vreau să cert pe nimeni, doar vreau să exprim o opinie. Pur și simplu, mă așteptam ca azi, după ședința Grupului de lucru pentru siguranţa în şcoli şi prevenirea abandonului şi absenteismului şcolar în județul Sibiu, conducerea Inspectoratului Școlar, (că doar de aceea de Inspectorat Școlar!), în mod special inspectorul general sau măcar vreun adjunct să iasă public, să facă o conferință de presă la care să vină nu doar jurnaliști dar și cadre didactice și să explice, să discute subiectele privind abandonul școlar și exmatricularea atâtor elevi din pricina absențelor nemotivate. Nu e vorba de un vreun caz… rătăcit, al vreunui elev.
E vorba, la un loc, de câteva sute de elevi. Tineri care, așa, cu abandonul în spinare sau… exmatriculați, ce fac mâine??? dau în cap, pe stradă pentru bani, pentru o bucată de pâine, se iau de droguri (tocmai ce în zona noastră e mare anchetă mare cu o rețea de traficanți care așa au ales să-și ducă traiul…!)
Sincer, așteptam o reacție vigilentă, o atitudine din partea celor de la inspectorat, o explicație clară, amplă, o invitație la o analiză, în care chair și părinți sau elevi să-și spună opinia, iar jurnaliștii să aibă ocazia să discute cu toți factorii implicați, să vedem ÎMPREUNĂ CE E DE FĂCUT!!! Bun, cifrele, evident, se știau, din moment ce s-au pus pe tapet azi, în cadrul acelei ședințe. Așadar, mă gândesc că nu era deloc greu să se organizeze o conferință de presă, a chiar o DEZBATERE la Inspectorat. Azi sau mâine, la prânz, după-amiaza, când se putea. CA să aflăm ce părere au, ce explcații au cadrele didactice, domnii inspectori…
Sincer, consider că necesară o astfel de întâlnire, de discuție. Repet, nu e vorba de un caz întâmplător. Și mai ales nu e vorba că e un număr mare de elevi cu probleme grave în anul școlar abia încheiat. În fiecare an sunt elevi care abandonează sau care sunt exmatriculați sau care cred că prin violență își pot face loc în lume.
Cred cu tărie că atitudinea asta cu uși înhise pe jumătate nu face bine. În niciun caz imaginii ȘCOLII. Dialogul este esența. Implicarea comunității. De la Inspectorul General până la paznic, jurnalist sau cetățeanul care vinde, poate, covrigi în fața școlii, până la bibliotecar și părinți.
M-ar fi interesat, de exemplu opinia domnului inspector dar și ce sfat dă dumnealui celor care au abandonat din diverse motive și care, probabil, nu se vor mai întoarce niciodată pe băncile școlii și care nu știu ce muncă ar putea avea cu 8 sau 10 clase, fără nicio meserie învățată de nota 10. M-a fi interesat opinia și explicațiile unor profesori diriginți. M-ar fi interesat opinia unor psiho-pedagogi…
Mi-ar fi plăcut să văd dialog, deschidere, disponibilitate, IMPLICARE.
Nu un comunicat rece și simplu și statistici în vreun tabel. Discuții, acțiune, propuneri, explicații… DIALOG.
