La sfârşitul acestei săptămâni, Consiliul Judeţean Sibiu, împreună cu instituţiile de cultură aflate sub tutela sa, promovează în cadrul „Zilelor Culturale ale Judeţului Sibiu”, o nouă regiune turistică sibiană: Valea Secaşelor.
Reamintim-„Zilele Culturale ale Judeţului Sibiu” este un proiect conceput pentru a se desfăşura anual în fiecare week-end din lunile mai/iunie şi septembrie/octombrie, în cele cinci zone etnografice ale judeţului Sibiu: Valea Secaşelor, Ţara Oltului, Mărginimea Sibiului, Valea Hârtibaciului şi Valea Târnavelor.
Ei bine, de această dată, Complexul Naţional Muzeal ASTRA se va implica în promovarea Văii Secaşelor prin organizarea unor târguri de produse tradiționale cu participarea producătorilor din Ocna Sibiului (sâmbătă, 7 iunie) şi Ruşi (duminică, 8 iunie). Între orele 10:00 şi 16:00, cumpărătorii vor putea achiziţiona legume şi fructe proaspete, produse lactate de oaie şi de vacă, miere de albine, produse de panificaţie şi brutărie tradiţională. De asemenea, la Ocna Sibiului, muzeograful C.N.M. ASTRA Lucian Robu va prezenta vizitatorilor expoziţia meșterului rotar Simion Cojocaru, precum şi Colecţia Muzeală „Anuţa și Aurel Achim”.
Un alt reper al zonei îl reprezintă, făr doar și poate, meșterul Simion Cojocaru păstrează viu un obicei vechi al zonei: arta obiectelor in miniatură. Domnia sa creează cu pasiune cărucioare, războaie de ţesut, rotile, maşini de semănat porumb, teascuri, roabe cu doua roţi, toate reproduse la scară mică. A primit diverse premii pe plan local şi multe din operele lui au fost donate.
Deşi nu sunt originari din Ocna Sibiului, soţii Achim au alcătuit, în nouă ani, o colecţie etnografică de peste 5000 de obiecte. Frate cu Emilian Achim, a cărui colecţie din Almaşu Mare (judeţul Alba) este apreciată în întreaga ţară, Aurel Achim a avut exemplul şi experienţa acestuia în minte când s-a hotărât să-şi facă muzeu. Patima colecţionării a venit odată cu pensionarea şi mutarea la Ocna Sibiului, unde a amenajat într-o casă de la sfârşitul secolului al XIX-lea, o colecţie privată, considerând că cei ce nu-şi cunosc trecutul nu se pot bucura de prezent.
Soţii cumpără obiecte cu entuziasm, iar Aurel Achim repară mecanismele, făcându-le să funcţioneze. Astfel, s-au înconjurat de obiecte mari şi mici, pe care le-au expus în două camere şi în curte: pick-up-uri şi discuri de vinil, aparate de fotografiat, bancnote, bijuterii, instrumente muzicale, ceramică, un război de țesut, o masă de frizer, mașini de cusut, război de țesut, o roată de olar, o șaretă de poștă, cântare și balanțe, unelte de minerit, obiecte care vorbesc despre perioada comunistă dar şi piese contemporane, cu alte cuvinte „o colecţie universală”, care surprinde diversele aspecte de civilizaţie şi evoluţia lor în timp.
PODIŞUL SECAŞELOR –LEAGĂN DE ISTORIE MULTIMILENARĂ
Meleagurile Podişului Secaşelor, cu lunci întinse şi terase fragmentate de văi
intercolinare, cu dealuri domoale, s-au constituit într-o străveche şi continuă vatră de locuire. Stau mărturie, bunăoară, vetrele aşezărilor străvechi de la Şeica Mică şi Păuca, din epoca paleolitică şi aşezările de la Ghirbom şi Straja, vechi de peste 7000 de ani, aparţinând neoliticului timpuriu, acestea oferind pentru prima oară ceramică lucrată cu mâna, aparţinătoare şi ea celei mai vechi culturi neolitice din spaţiul carpato-danubiano-pontic (Cultura Criş).
Neoliticului mijlociu
– mileniul IV-III î.e.n. Îi aparţin tăbliţele cu scriere pictografică descoperite în aşezările de la Dumbrava şi Ghirbom, iar ceramica pictată (Cultura Petreşti) a fost scoasă la lumină de la Obreja şi Mihalţ, de la Ghirbom şi Daia Română (la „Părăuţ”), de la Şeica Mică, Roşia de Secaş şi Păuca. Greutăţi pentru războiul de ţesut, topoare de piatră perforate şi neperforate, fragmente ceramice, vase de lut şi altele completează inventarul vetrelor de locuinţe de „La Homm”(Păuca), „Valea Răcii”(Şpring), „Doguri” (Bogatu Român), „Gorgane” (Draşov).
După retragerea administraţiei romane (271-274 e.n.), Ţara Secaşelor rămâne intens populată, aici descoperindu-se aşezări şi necropole din sec. II-IV e.n.
în care predomină elemente de cultură materială de tradiţie romană (în ceramică) şipodoabe cu influenţe bizantine târzii la Ungurei, Ghirbom, Berghin, Hăpria, Obreja, Micăsasa, Şeica Mică, Şoroştin, Bogatu Român, Păuca, Alămor, Miercurea Sibiului, Apoldu de Jos, Apoldu de Sus.