„Noroc fain și pită unsă”

Așa vorbă cu miere-n ea! Asta îi, la drept vorbind, mai mult decât o urare, un dar pe care ardelenii s-au obișnuit a-l face din inimă, celor care le urează de bine și atâta miez au cuvintele astea rostite așa, apăsat, că musai s-a împlini.

Și, la urma urmei ce rost, ce… sens are să dorești cuiva să aibă parte de pită unsă?! D’apoi să ai parte de belșug, să nu mânci ca săracul din urmă pita goală, ci unsă… unsă cu ceva cu unsoare, ceapă roșie și usturoi, cu slană și cu cele faine d-ale cămărilor pline… asta însamnă și bună urare îi. Și asta însamnă să ai noroc fain- mult și de folos, că doară ardeleanul când face dar, apoi DĂ și-ți pune în inimă și pe masă, cu tătă inima lui…

  

Subscribe
Notify of
guest
0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments

Ultimele articole: