Motto: „Doar dragostea face din lut miracol”. (Jose Marti)
2010: „Familia ceramistilor Sitar din Baia Mare a castigat, in weekendul trecut, pentru a doua oara, Marele Premiu al Targului Mesterilor Populari din Craiova, unul dintre cele mai prestigioase evenimente de cultura traditionala. In vara acestui an, Cornel Sitar a sustinut o demonstratie de olarit traditional la celebrul muzeu Ashmolean din Oxford (Marea Britanie). La evenimentul din “capitala Olteniei”, premiul I i-a revenit sapantencei Maria Zapca.
Mesterii maramureseni au monopolizat festivitatea de premiere la cea de-a XXXIII-a editie a Targului Mesterilor Populari din Craiova, desfasurata duminica, 24 octombrie. Familia ceramistilor Sitar din Baia Mare a fost distinsa cu Marele Premiu si cu Trofeul Targului, distinctie castigata pentru a doua oara, iar Maria Zapca (48 de ani) din Sapanta a castigat premiul I.
La evenimentul desfasurat la Craiova, considerat unul dintre cele mai importante al culturii traditionale din Romania, au participat 110 ceramisti, sculptori in lemn si piatra, iconari, tesatori, creatori de instrumente muzicale, de costume populare sau de jucarii traditionale, aurari, curelari si cojocari.
Cornel Sitar, care a castigat primul Mare Premiu la Targul din Craiova in 2003, a invatat olaritul de la parintii sai, inca din anul 1962, cand avea varsta de 13 ani. Din 1978, el a inceput sa lucreze in atelierul mostenit de la parinti, iar olaritul si producerea obiectelor ceramice au ajuns o afacere de familie si un mod de viata.
In vara acestui an, in cadrul expozitiei „The Lost World of Old Europe” („Lumea disparuta a Vechii Europe”), ceramistul baimarean Cornel Sitar a fost invitat sa sustina o demonstratie de olarit traditional la celebrul muzeu Ashmolean din Oxford (Marea Britanie).
Cealalta maramureseanca premiata la Craiova, Maria Zapca din Sapanta, a dus la targul din capitala Olteniei un razboi de tesut vechi de aproape 70 de ani si a facut demonstratii practice de tesut traditional, fapt care a starnit admiratia vizitatorilor.
Juriul, prezidat de prof. dr. Mihai Fifor (directorul Muzeului Olteniei din Craiova), a acordat urmatoarele premii: Marele Premiu (3.000 de lei) – Cornel si Liviu Sitar (Baia Mare) – ceramica; Premiul “Cetatea Baniei” (1.500 de lei) – Constantin Manoli (Valcea) – sculptura lemn; Premiul I – Maria Zapca (Maramures) – tesaturi; Premiul II – Florin Colibaba (Suceava) – ceramica; Premiul III – Ioan Nistor (Mures) – pielarie”, consemna www.emaramures.ro .
… Doar câteva secvenţe din TRUDA unui meşter prin venele cruia curge lutul, pământul acela cuminte, dăruitor de artă…
Iată, însă, cine este Cornel Sitar…
Mare meşter popular, din zona Baia Mare. Recunoaşte că a învăţat olăritul de la părinţii săi, familia având o tradiţie de peste 80 de ani în ceramică. Lucrează cu roata olarului din 1962, de la vârsta de 13 ani. Anual, face peste 12.000 de piese din ceramică, fiind în prezent unul din cei mai mari meşteri populari ai Maramureşului.
A avut o expoziţie personală la Berna şi a câştigat premiul special la „Târgul Olarilor” din Germania, cel mai renumit în acest domeniu. Mai mult, cele peste 120 de diplome naţionale şi internaţionale pe care le-a obţinut de-a lungul anilor sunt doar câteva din dovezile măestriei sale.
Unele din lucrările sale au ajuns în colecţiile personale ale prinţului Akishino al Japoniei şi la Regina Rania a Iordaniei. Prinţul Sturdza, Laura Bush sau primarul oraşului Lyon sunt doar câteva persoane care au mai primit în dar obiecte de ceramică făcute de Cornel Sitar la Baia Mare.
De numele lui se leagă şi încercarea de a reînvia o ceramică aflată azi numai în colecţii şi muzee. Este vorba de ceramica transilvăneană în albastru de cobalt, cunoscută sub numele de „ceramica Saschiz”.
Demn de remarcat, portretul său se află la loc de cinste în galeria romani-frumosi.ro . Pentru că, prin ceea ce face şi dăruieşte, Cornel Sitar şi familia sa, contribuie la tezaurizarea unui vechi meşteşug, la continuitea unor tradiţii destinate frumosului, pasiunii, muncii.
Iată, însă, ce am aflat despre meşterul invitat acum la Sibiu (n.r. purtător a peste 120 de mari distincţii) (Sâmbătă, 6 septembrie 2014, în sala de expoziţie din Casa Artelor, Piaţa Mică, nr. 21, începând cu ora 16:00 va avea loc vernisajul expoziţiei temporare ,,Moştenirea familiei Sitar. Olăritul”. Totodată, va fi lansat primul număr al ,,Ziarului olarilor din România. Îndreptar pentru olari şi ceramişti”), dintr-un articol publicat de antena3.ro:
Odată cu trecerea anilor pasiunea a devenit parte activă din viaţa sa. În cei peste 55 de ani de activitate, băimăreanul a participat la toate târgurile de olărit din ţară, a avut expoziţia personală la Berna şi a câştigat premiul special la „Târgul Olarilor” din Germania, cel mai renumit în acest domeniu. „Cele 12.000 de piese pe care le fac anual, dar şi calitatea ceramicii familiei Sitar, mi-au adus un renume naţional şi mondial. Nu există expoziţie la care să fi participat şi să nu câştig cel puţin o dată marele premiu”, spune olarul. Băimăreanul este apreciat pentru tot ceea ce face în domeniul acestui meşteşug, dar mai ales pentru felul în care păstrează tradiţia ceramicii din judeţul Maramureş. Mai mult, cele peste 120 de diplome naţionale şi internaţionale pe care le-a obţinut de-a lungul anilor sunt doar câteva din dovezile măestriei sale.
Piese pentru prinţul Japoniei, regina Iordaniei
Unele din cele mai frumoase lucrări ale băimăreanului au ajuns în colecţiile personale ale unor oameni importanţi pe plan mondial. „Am o colaborare foarte bună cu multe muzee din România şi de multe ori reprezentanţii lor mă rugau să pregătesc ceva special cu ocazia vizitelor oficiale. Astfel au ajuns câteva opere ale familiei Sitar la prinţul Akishino al Japoniei, al doilea fiu al împăratului Japoniei, Akihito, şi la regina Rania a Iordaniei. Prinţul Sturdza, Laura Bush, fosta primă doamnă a Americii, sau primarul oraşului Lyon sunt doar câteva persoane care au mai primit în dar obiecte de ceramică făcute la Baia Mare”, a mai spus olarul, conform sursei citate.
Olaritul reprezinta o indeletnicire pe care noi romanii o mostenim din adancul timpurilor, de la indepartatii nostri stramosi din neolitic, dar totodata a fost si este una dintre cele mai propice modalitati de materializare a insusirilor artistice. Prin forma, proportii, decor si culoare vasele de orice tip au intrunit pe langa rosturile practice si virtuti artistice decurgand din stiinta, inventivitatea si imaginatia mesterului popular, din stapanirea tehnicilor si a mestesugului.
A nu uita:”Traditia adevarata e singura merinde sufleteasca”, spunea marele Liviu Rebreanu.
Surse foto : www.studentiq.ro
