Se lasa sarbatoarea peste Ardeal… Lumina din lumina s-aprinde din genuni si urca in inimile celor ce-acum se pregatesc de marea sarbatoare a Pastelui.
*
Papa Francisc: „Din ruinele unei inimi, Isus cel înviat scoate o operă de artă”
Din 1054, cand s-a produs Marea Schisma a Bisericii crestine, Pastele se sarbatoreste, cu unele exceptii, intotdeauna la date diferite la catolici si ortodocsi. Diferenta mai mare de o saptamana intre sarbatori nu exista, insa modul de calculare a datei Pastelui difera.
Incepand din anul 1582, biserica catolica si cea ortodoxa folosesc calendare diferite. Biserica cateolica se ghideaza dupa calendarul Gregorian, in timp ce ortodocsii au pastrat calendarul Iulian.
Catolicii calculeaza data Pastelui bazandu-se pe luna plina ecleziastica, calculata pe baza unor tabele oranduite de biserica si se bazeaza pe o data fixa pentru echinoctiul de primavara.
In opozitie, credinciosii de confesiune ortodoxa sunt ghidati de luna plina astronomica , calculata pe baza datelor astronomice si data reala – tot din punct de vedere astronomic, a echinoctiului de primavara.
Sambata seara, crestinii catolici si protestanti vor merge la slujba Sfintei Invieri, iar de duminica, timp de trei zile, vor celebra Pastele.
Cu acest luminat prilej, in anumite zone din Transilvania, în Sâmbăta Patimilor, băieţii împodobesc cu luare aminte brazii cu panglici colorate, iar seara, la lăsarea întunericului, tinerii se strecoară în curţile fetelor de măritat şi le agaţă în brazii la poartă. Fetele, care l-a rândul lor pândesc la ferestre, ştiu pe cine vor răsplăti la stropit, în prima şi a doua zi de Paşte. Se spune ca după numărul de crenguţe primite, fetele din sat vor şti care are cea mai mare trecere la băieţii din comunitate. Potrivit romaniatv.ro, pentru copiii din riturile romano-catolice, reformate şi evanghelice, de Paşte vine Iepuraşul care ascunde ouăle colorate prin curţile caselor. Astfel că, în dimineaţa primei zile a Paştelui, cei mici încep goana nerabdatori sa găseasca ouăle colorate, pentru a-şi umple coşuleţele.
Exista numeroase obiceiuri pe care catolicii le practica in ziua Pastelui, insa de departe cel mai spectaculos si… asteptat este Stropitul. Asa cum sustin folcloristii, obiceiul isi are originea in Germania, iar majoritatea romanilor din Ardeal l-au adoptat cu mare drag. În a doua zi de Paşti, băieţii stropesc fetele cu parfum sau cu apă parfumată şi îşi urează noroc unii altora, iar fetele îi recompensează cu ouă vopsite sau cu dulciuri pregatite chiar de ele, spre asi arata priceperea.
Printre alte obiceiuri de Pasti la catolici se numara daruirea si ciocnitul oualelor.
Cum se trezesc, în duminica Paştelui, copiii au o grijă: oare le-a adus ceva Iepuraşul, în grădină? Imediat după micul dejun, ei vor „lua la control” tufele, până scot toate ouăle vopsite şi dulciurile ascunse acolo. Cei care nu au în spatele locuinţei o mică grădină vor merge cu copiii în parcuri să ascundă ouă.
Demn de stiut, in România, Invirea din aceasta noapte va lumina sufletele si casele unui milion de catolici- potrivit Mediafax, cele mai mari comunităţi fiind, fireste în Transilvania.
În aceasta Sâmbăta Sfântă, Biserica meditează în tăcere şi rugăciune pătimirea şi moartea lui Cristos, iar în cursul zilei nu are loc nicio acţiune liturgică. La noaptea are loc celebrarea solemnă a Vigiliei Pascale, prin care se exprimă trecerea de la moarte şi păcat la viaţa nouă în Isus Cristos Înviat.
Asa cum spune traditia, la slujba de Înviere, celebrată la miezul nopţii, se sfinţesc apa şi focul, iar preotul aprinde lumânarea pascală de la care credincioşii iau lumină şi se întorc cu lumânările aprinse acasă. După slujba de Înviere, credincioşii merg acasă şi mănâncă din bucatele sfinţite, iar masa începe obligatoriu cu o rugăciune rostită de cel mai vârstnic membru al familiei, care împarte şi oul sfinţit mesenilor.
Sursa foto: Facebook, www.vaticannews.va
