La 25 februarie 1729, Ioan Inochentie Micu-Klein este numit de către împăratul Carol al IV-lea consilier imperial și episcop de Făgăraș; numirea a fost avizată printr-o bulă de către suveranul pontif, iar la cerea sa, românul este înnobilat cu titlul şi rangul de baron.
Aceste moment a reprezentat pentru noul episcop materializarea gândurilor pe care le purtase cu sine de când plecase din sat (de a ajunge într-o funcție oficială superioară ca, profitând de ea, să intre cu toată convingerea ființei sale în bătălia pentru drepturile furate românilor din Transilvania), astfel că din primul moment în care a fost numit episcop, Ioan Inochentie Micu-Klein se aruncă într-o „luptă disperată” pentru drepturile poporului român din Transilvania.
Şi pentru că… fără să ne cunoaştem şi să ne respectăm trecutul suntem infirmi, Primăria Comunei Sadu a demarat implementarea proiectului ”Pe urmele Corifeilor Ardeleni din Comuna Sadu”, proiect finanțat prin FEADR-PNDR Măsura 313 – GAL Mărginimea Sibiului. proiectul va avea două componente, respectiv, marcarea traseului tematic ”Pe urmele corifeilor ardeleni din comuna Sadu” și elaborarea de materiale promoționale (cu scurte prezentări în trei limbi de circulație internațională), având ca scop punerea în valoare a personalităților locale, reprezentanți de seamă ai Școlii Ardelene.
Inocențiu Micu-Klein, pe numele laic Ioan Micu, s-a născut în 1692, la Sadu, Mărginimea Sibiului şi s-a stins la 22 septembrie 1768, la Roma. A fost episcop greco-catolic al Episcopiei române unite de Făgăraș. În anul 1737 a mutat sediul episcopal la Blaj, unde a ridicat Catedrala „Sfânta Treime” și mănăstirea cu același hram. Este considerat întemeietorul gândirii politice românești moderne.
Ioan Micu a învățat scrisul și cititul în satul natal, la Sadu. Când, la târgul Sibiului, un călugăr i-a cerut tatălui său să-l ducă la școală, Ion răspunse cu hotărâre: «Tată, eu mă duc». Nu se știe dacă acel călugăr l-a ținut mai întâi la școală la Sibiu, sau l-a dus direct la școli mai înalte. Inocențiu Micu și-a efectuat studiile medii la colegiul iezuit din Cluj. Între 1722–1725 a urmat cursurile Facultății de Filosofie din cadrul Colegiului Academic din Cluj, unde l-a avut ca profesor pe Franz Fasching, un iezuit german din Slovacia, adept al ideii romanității românilor. În 1725 a început studiul teologiei la Trnava, în vestul Slovaciei (orașul natal al lui Fasching).
