„Poveștile din Avrigul Frumos”, scrise și, acum… dăruite

 “Cărţile sunt oglinzi: vezi în ele ceea ce ai deja înăuntrul tău.”– Carlos Ruiz Zafón

 

„Povești din Avrigul Frumos”… Așa cum le-a auzit, trăit, adunat și păstrat cu taină și… har de povestaș unul dintre oamenii faini ai acestui loc binecuvântat, Maria Grancea, INIMA Bibliotecii din Avrig.

Acum, poveștile de demult, amintirile și glasul celor care au fost și au făcut atunci Avrigul frumos dăinuie în paginile unei cărți scrisă cu drag, cu lumină,… cu mirul respectului pentru cei care au fost, pentru tradiție și poveste.

Luni, de sărbătoare… cartea Mariei Grancea a fost adusă-n lume și-n inimi printr-un emoționant eveniment găzduit, cum altfel, într-un loc de poveste al Avrigului: muzeul.

Iată, însă, câteva dintre mărturisirile autoarei:

„Când „rotunjeam” povești nu mă gândeam că se vor cuibări într-o carte și iată că s-a întâmplat. Când cartea a fost gata nu mă gândeam la o lansare, dar mi-au cerut cei din jur și iată că s-a întâmplat. Când am organizat lansarea nu credeam că va fi atât de multă lume și … n-a avut loc lumea în sala mare – acum prea mică- a Muzeului Avrig. Când organizam atâtea evenimente și lansări, mari și mici, nu credeam că să fii tu protagonistul va fi atât de greu. Acum am înțeles și sper că și cei prezenți ne-au înțeles emoțiile care ne-au trunchiat discursurile inerente acestor momente. Un caré de Doamne deosebite mi-au stat alături și o mulțime de avrigeni au fost prezenți la lansare. Mulțumirile nu vor fi niciodată destule… Nu eu ci Uca mică a fost astăzi vedeta întâlnirii, Uca și Avrigul ei frumos din poveștile celor de demult. 
Vă mulțumesc tuturor și sper să vă bucure poveștile mele așa cum s-a bucurat Uca mică atunci, demult, când le-a primi” (Maria Grancea)

 

Carte frumoasă, cinste cui te-a scris!… tu, de-acum, poți fi leac și cântec și leagăn…

 „Ce lucru uimitor este o carte! E un obiect plat făcut dintr-un copac, cu părţi flexibile pe care sunt imprimate multe semne caraghioase. Dar odată ce arunci o privire în ea, ajungi în mintea altei persoane, poate cineva care a murit de mii de ani. Peste milenii, un autor vorbeşte clar şi tăcut în capul tău, direct către tine. Scrisul este probabil cea mai bună invenţie a omului, legând oameni care nu s-au cunoscut niciodată, cetăţeni din epoci distante. Cărţile rup lanţurile timpului.” – Carl Sagan