Deși Sibiul este considerat unul dintre cele mai bogate orașe din România, administrația locală condusă de Astrid Fodor se confruntă cu un paradox administrativ greu de explicat: conturile Primăriei sunt pline, dar proiectele majore de infrastructură lipsesc cu desăvârșire.
Potrivit unui proiect de hotărâre ce urmează a fi votat în Consiliul Local, excedentul bugetar al Municipiului Sibiu a atins o valoare istorică de aproximativ 100 de milioane de euro (498 milioane de lei). Această sumă colosală, necheltuită, vine într-un moment în care sibienii sunt împovărați de taxe mai mari, iar sectorul Horeca reclamă lipsa de promovare a orașului.
Record de ineficiență: Cum s-au adunat banii
Cifrele conturează o imagine a blocajului administrativ. Doar din anul 2025, suma rămasă necheltuită se ridică la 177,4 milioane de lei. Trendul de acumulare a banilor, în loc de investirea lor, este unul ascendent și îngrijorător:
2023: Excedent de aprox. 25 milioane euro.
2024: Excedentul s-a dublat la 50 milioane euro.
2025: Se estimează un excedent anual de peste 60 milioane euro, totalul general ajungând la pragul psihologic de 100 milioane euro.
Această situație denotă o incapacitate cronică a aparatului administrativ de a implementa proiecte și de a cheltui banii încasați de la contribuabili.
Astrid Fodor: „Banii nu ne ajung” vs. Realitatea din teren
În ciuda sumelor uriașe blocate în trezorerie, primarul Astrid Fodor a susținut în repetate rânduri că fondurile sunt insuficiente. La începutul anului trecut, edilul declara în ședința de Consiliu Local:
„Acest excedent nu ne ajunge pentru ce ne-am propus. Doar proiectele deja depuse pe fonduri europene consumă aproape 30 de milioane de euro pentru cofinanțare… Deci, 50 de milioane de euro sunt deja puși deoparte.” — Astrid Fodor
Totuși, realitatea contrazice aceste declarații. Singurul proiect major care avansează, deși lent, este zona de agrement Gușterland. În rest, marile investiții promise sunt invizibile.
Promisiuni pe hârtie: Aqua Park și parcări inexistente
De câțiva ani, sibienii aud aceleași promisiuni reciclate. Lista proiectelor vitale care au rămas doar la stadiul de studii sau maculatură este lungă:
Aqua Park-ul: Un proiect fluturat în fiecare campanie electorală, fără o finalitate concretă.
Parcările supraetajate: Zonele critice precum Gara sau Piața Cibin suferă din lipsa locurilor de parcare, în ciuda fondurilor disponibile.
Infrastructura școlară: Școli, grădinițe și creșe noi sunt necesare urgent, dar lipsesc din planurile concrete de execuție.
Taxe mai mari pentru servicii aceleași
Ironia situației este resimțită direct de buzunarele sibienilor și ale antreprenorilor. În timp ce Primăria nu reușește să cheltuie 100 de milioane de euro, anul 2025 a adus majorări semnificative de taxe:
Taxa de salubrizare a crescut cu 60%.
A fost impusă o taxă hotelieră de 2%.
Reprezentanții Horeca și-au exprimat indignarea, acuzând Primăria că colectează bani fără a oferi nimic în schimb. Evenimentele majore lipsesc, promovarea turistică este deficitară, iar Târgul de Crăciun, odinioară mândria orașului, arată neschimbat de mai bine de un deceniu, pierzându-și din strălucire în fața altor orașe din țară.
Oportunități ratate: Cazul Muzeului Brukenthal
Lipsa de viziune s-a reflectat și în cazul patrimoniului cultural. În 2024, Alexandru Constantin Chituță propunea preluarea Muzeului Național Brukenthal în subordinea Primăriei Sibiu, motivând că Ministerul Culturii nu alocă fonduri suficiente pentru restaurare și modernizare. Cu un excedent de 100 de milioane de euro, Primăria Sibiu ar fi putut salva și revitaliza acest simbol național. Totuși, ca și în cazul altor inițiative, administrația a rămas pasivă.
Concluzie: Un oraș bogat, dar blocat
Sibiul se află într-un moment critic. Deși dispune de resurse financiare la care alte orașe doar visează, lipsa de viziune și capacitate administrativă condamnă orașul la stagnare. Traficul aglomerat, lipsa parcărilor, criza locurilor în școli și absența zonelor de agrement moderne sunt probleme reale, care nu pot fi rezolvate doar cu declarații despre „cofinanțări viitoare”.
Rămâne întrebarea: Cât timp vor mai plăti sibienii taxe majorate pentru ca banii lor să stea nefolosiți în conturile Primăriei?
