România cere energie de urgență din Ucraina. Plan fără precedent pentru salvarea reactorului de la Cernavodă: barje scufundate în Dunăre

Sistemul energetic național traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimii ani, pe fondul reducerii producției interne și al scăderii dramatice a debitului Dunării. Pentru a evita apariția unor dezechilibre majore în orele de vârf, Guvernul pregătește importuri suplimentare de electricitate, pornirea la capacitate maximă a centralelor pe gaze și cărbune, dar și intervenții tehnice fără precedent în zona Centralei Nucleare de la Cernavodă.

Premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat că România a cerut sprijin de urgență Ucrainei, astfel încât o parte din deficitul de electricitate înregistrat seara să poată fi acoperit din producția centralelor nucleare ucrainene.

În paralel, autoritățile analizează inclusiv scufundarea controlată a unor barje, pentru a direcționa o cantitate mai mare de apă către sistemul de răcire al centralei de la Cernavodă.

România negociază importuri de energie din Ucraina

Problemele cele mai mari apar în orele serii, când producția centralelor fotovoltaice scade, iar aportul celorlalte surse regenerabile poate fi insuficient sau variabil. În aceste condiții, România este nevoită să își completeze necesarul prin importuri.

Ilie Bolojan a declarat că a discutat cu vicepremierul ucrainean Denis Șmihal, care deține și portofoliul Energiei, pentru obținerea unui sprijin temporar din producția uneia dintre centralele nucleare ale Ucrainei.

„Transelectrica și Nuclearelectrica vor purta discuții în aceste zile pentru un ajutor de urgență din partea Ucrainei în orele de seară”, a precizat premierul interimar.

Negocierile nu se limitează însă la Ucraina. Autoritățile române discută și cu operatorii și guvernele din Bulgaria și Grecia, în încercarea de a asigura cantitatea maximă de energie care poate fi importată prin interconexiunile regionale.

Centralele pe gaze și cărbune, chemate să producă la maximum

Pe plan intern, toate capacitățile disponibile au primit recomandarea de a funcționa la nivelul maxim posibil. Măsura vizează în special centralele pe gaze care asigură energie și încălzire în sistem de cogenerare pentru marile orașe, dar și termocentralele pe cărbune.

Potrivit premierului, prin suplimentarea producției din aceste surse, sistemul energetic ar putea câștiga între 100 și 200 MW.

Și centralele hidroelectrice vor avea un rol important. Apa acumulată în lacurile de baraj urmează să fie folosită cu prioritate în orele de seară, atunci când deficitul dintre producție și consum este cel mai accentuat.

Anterior, Ilie Bolojan le-a cerut populației și marilor consumatori industriali să ia în calcul o reducere voluntară a consumului între orele 20:00 și 23:00. Oprirea unui grup de la Cernavodă a scos din sistem aproximativ 550 MW, reprezentând mai puțin de 10% din producția națională raportată la un consum de aproximativ 7.000 MW.

Debitul Dunării, ajuns la un nivel critic

Criza energetică este amplificată de scăderea severă a debitului Dunării. Potrivit informațiilor prezentate de autorități, fluviul a ajuns la aproximativ 1.600–1.630 de metri cubi pe secundă, în condițiile în care valorile normale depășesc 4.000 de metri cubi pe secundă.

Nivelul redus al apei afectează sistemele prin care Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă își asigură apa necesară răcirii.

În lipsa unui debit suficient, există riscul ca funcționarea grupurilor nucleare să fie limitată sau întreruptă din motive de siguranță. Ministerul Energiei a confirmat că deciziile tehnice luate la Cernavodă au fost determinate de coborârea debitului Dunării la aproximativ 1.630 de metri cubi pe secundă.

Șapte milioane de lei pentru lucrări urgente la Cernavodă

Guvernul a alocat șapte milioane de lei Ministerului Transporturilor, prin Administrația Fluvială a Dunării de Jos, pentru realizarea unor lucrări urgente în zona aducțiunii de apă de la Cernavodă.

Intervențiile urmăresc menținerea nivelului apei în bazinul din care pompele centralei extrag apa necesară răcirii. Lucrările presupun efectuarea de dragaje și menținerea unui debit cât mai constant prin Canalul Bala.

La operațiuni participă structuri ale Administrației Canalelor Navigabile, Administrației Naționale „Apele Române”, autorităților fluviale și Armatei Române.

Guvernul analizează scufundarea unor barje

Cea mai spectaculoasă și neobișnuită variantă luată în calcul este scufundarea controlată a unor barje în anumite puncte ale Dunării.

Structurile plutitoare ar urma să blocheze parțial sau să îngusteze anumite trasee ale apei, astfel încât o parte mai mare din debitul fluviului să fie direcționată spre zona de aducțiune de la Cernavodă.

„Analizăm inclusiv posibilitatea scufundării unor barje pentru a direcționa fluxul principal către această zonă. Aceste decizii vor fi luate în zilele următoare”, a declarat Ilie Bolojan.

Premierul a subliniat că fiecare zi este importantă pentru menținerea în funcțiune a grupului disponibil de la Cernavodă. Măsura nu a fost încă aplicată, fiind în faza de analiză tehnică, însă finanțarea necesară intervențiilor urgente a fost deja asigurată.

România încearcă să evite dezechilibrele din orele de vârf

Autoritățile nu au anunțat un colaps iminent al sistemului energetic, însă au recunoscut că România se confruntă cu o situație critică, în care pierderea unor noi capacități de producție ar pune o presiune suplimentară asupra importurilor și rezervelor interne.

Planul Guvernului se bazează pe patru direcții: importuri suplimentare din Ucraina și din sud-estul Europei, maximizarea producției centralelor pe gaze și cărbune, utilizarea controlată a rezervelor hidroenergetice și menținerea alimentării cu apă a Centralei Nucleare de la Cernavodă.

Eficiența acestor măsuri va depinde, în următoarele zile, atât de evoluția debitului Dunării, cât și de cantitățile de energie pe care România le va putea importa în orele cu cel mai mare consum.