SĂRBĂTOARE în suflet de ROMÂN

24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române, cunoscută ca Mica Unire (Marea Unire fiind cea de la 1918), a avut loc la jumătatea secolului al XIX-lea și reprezintă unirea statelor : Moldova și Țara Românească. Unirea este strâns legată de personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza și de alegerea sa ca domnitor al ambelor principate la 5 ianuarie 1859 în Moldova și la 24 ianuarie 1859 în Țara Românească. Totuși, unirea a fost un proces complex, bazat pe puternica apropiere culturală și economică între cele două țări.

Procesul a început în 1848, odată cu realizarea uniunii vamale între Moldova și Țara Românească, în timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu. Deznodământul războiului Crimeii a dus la un context european favorabil realizării unirii. Votul popular favorabil unirii în ambele țări, rezultat în urma unor Adunări ad-hoc în 1857 a dus la Convenția de la Paris din 1858, o înțelegere între Marile Puteri prin care se accepta o uniune mai mult formală între cele două țări, cu guverne diferite și cu unele instituții comune. La începutul anului următor, liderul unionist moldovean Alexandru Ioan Cuza a fost ales ca domnitor al Moldovei și Țării Românești, aducându-le într-o uniune personală. În 1862, cu ajutorul unioniștilor din cele două țări, Cuza a unificat Parlamentul și Guvernul, realizând unirea politică.

Cu gândul la acele momente înălțătoare, memorabile pentru istorie în sine dar mai cu seamă în inimile românilor, am putea sărbători nu neapărat ieșind undeva în stradă pentru a juca Hora Unirii. Acest imn horit al acelor zile mărețe poate învia în fiecare din noi ți dacă… spunem zâmbind, cu inima deschisă LA MULȚI ANI vecinilor de pe stradă ori… fiștecui ne iese azi în cale. Ori poate îndreptându-ne pașii către acele locuri și oameni fermecați făcuți din sânge de român, care au avut harul și dărnicia de a-și preface acsele în muzee tradiționale, țărănești, la îndemnul propiei iubiri de țară. Am putea sărbători, de asemenea, răsfoind poeziile lui Goga sau ale lui Eminescu ori pur și simplu ascultând mari voci ale acestui neam… ori, de ce nu, vizionând un film cu Grigore Vasiliul Birlic, născut, printr-o nobilă coincidență, tot pe 24 ianuarie, însă în 1905. să reînvățăm să simțim românește, să n eregăsim în fiecare din aceste gesturi și să ne apropiem cu DOR, cu DRAG și cu RESPECT de istoria neamului mostru.

LA MULȚI ANI, ROMÂNI! LA MULȚI ANI, ROMÂNIA!

Surse foto: Anuța și Aurel Achim, www.cinemarx.ro