Grete hai să facem pâine!
Lasă Hans că facem mâine.
Haide Hans și taie lemne!
Lasă Grete că e vreme.
Așa cum ne împărtășește cu glasul tradiției domana Maria Grancea, pe vremuri, cam în perioada asta a lui februarie, sașii din Avrig aveau un frumos obicei căruia românii îi spuneau „Sașii cu cârneligele” sau „Cârneligele”. Era un fel de carnaval, sașii costumați în diverse feluri umblau prin sat purtând niște cârlige de lemn cu care băteau în porți cerând merinde. Primeau ouă, făină, lapte șau ce aveau gospodarii de dat. A doua zi făceau o petrecere la care serveau gogoși făcute din făina primită. S-a pierdut de mult obiceiul, au plecat și sașii, dar nu s-au stins amintirile așa că astăzi am amintit noi, în șezătoare, obiceiul: costume, daruri, gogoși, am simbolizat armonia de atunci dintre sași și români și n-am uitat glumele și farsele de șezători, strigăturile atât cele românești cât și cele cu … Hans și Grete și… chiar dacă n-am avut costum ne-am pus pălăriile ca să putem spune despre Cârnelige (din păcate pierdut) : „Era un obicei Jos pălăria!”. Nu știu cum pot mâinile să lucreze măiestru chiar și când hazul e la cote mari, dar și în seara aceasta s-a realizat „norma” de fir lucrat.
Povești și tradiții de ieri. Încă vii, pitorești și pline de învățăminte la șezătorile din generoasa Bibliotecă a Avrigului…
