GEORG SCHOENPFLUG VON GAMSENBERG dădea, la un moment dat posterităţii o fotografie-document cu înscrisul „Actorii Teatrului din Răşinari”. O scenă „de epocă”, cu ţărani şi domni, care par să refacă într-un decor care glăsuieşte de la sine, atmosfera leagănului lui Cioran. de la localnici aflăm că nu era propriu zis „teatru” ci o echipa de amatori, indrumati de cărturari ai Asociatiunii ASTRA. O mână de oameni cu sufletul către carte şi artă…, dornici să îi lumineze pe semenii lor.
Nu-i, însă nimic a mirare ca aici, la poalele Mărginimii să fi fost un teatru, oarecând. Răşinărenii sunt cunoscuţi cu o mare tradiţie în privinţa manifestărilor artistice ale formaţiilor sale corale, de fluieraşi şi de dansatori. Corul din Răşinari are o istorie de peste 100 de ani, iar Ansamblul „Căluşerii” calcă pe urmele Junilor sibieni.
Cât depre fiii acestui loc, intelectualii răşinăreni sunt temelia unei bogate galerii de figuri remarcabile. Învăţătorul Aleman Galea, Ioan Roman, directorul liceului „Mihai Viteazul” din Bucureşti, N. Droc-Barcianu, directorul şi ctitorul liceului din Giurgiu, învăţatul copist de cărţi şi manuscrise din secolul al XVIII, Sava Popovici-Barcianu cel bătrân, care îşi scria sub nume „ot Răşinari”, profesorul şi rectorul ieşean Traian Bratu, învăţatul protopop Emilian Cioran, sufletul harnicului grup local, fără concursul căruia în munca de teren Victor Păcală nu şi-ar fi putut realiza monografia, economistul Aurel Brote, învăţatul popa Bratu de la sfârşitul secolului al al XV-lea, înscris în registrele Sibiului ca translator, om care a trebuit să cunoască limbile germană, latină şi slavonă pentru a-şi putea îndeplini sarcinile, compozitorul şi profesorul Petru Severin, Eugen Goga, fratele poetului, călătorul Maniu Lac. În sec. XVIII – XX, timp de 200 de ani s-au succedat 7 generaţii din familia Barcianu – preoţi cărturari, memorandişti, academicieni, diplomaţi.
Sava Popovici Barcianu (n. 1814, Răşinari – † 1879, Răşinari), preot, scriitor
Daniel Popovici Barcianu (n. 19 octombrie 1847, Răşinari – † 16 februarie 1903, Sibiu), profesor, doctor, scriitor
Ilarie Mitrea (n. 1842, Răşinari – † 1904, Viena), medic militar, sociolog, etnograf, naturalist. Este primul român care ajunge în Australia. O parte a colecţiilor de plante şi animale din Borneo vor fi dăruite Muzeului de Ştiinţe Naturale „Grigore Antipa” din Bucureşti
Eugen Brote (n. 1850, Răşinari – † 1912, Braşov), agronom, publicist, memorandist, proprietar al cotidianului Tribuna, vicepreşedintele Partidului Naţional Român din Transilvania, prefect al legiunii comitatului Sibiu, autorul lucrării „Chestiunea românilor din Transilvania şi Ungaria” premiată de Academia Română.
Aurel Brote (n. 1842, Răşinari – † 1897, Sibiu), economist, avocat, director al Băncii de asigurare „Transilvania”. Pe lângă articole economice şi statistice a publicat „Însoţirile de credit” după F.W. Raiffeisen.
Aurelia Goga (n. 2 octombrie 1856, Răşinari – † 28 mai 1938, Sibiu), învăţătoare în Răşinari, poetă preşedinte timp de 40 de ani al „Reuniunii femeilor din Răşinari”, adevarată şcoală de educaţie românească.
Eugen Goga (n. decembrie 1889, Răşinari – † martie 1935), avocat, deputat, scriitor şi ziarist
Octavian Goga (n. 1 aprilie 1881, Răşinari — d. 7 mai 1938, Ciucea, Cluj), poet, academician şi politician român, prim-ministrul României în perioada 28 decembrie 1937 – 11 februarie 1938
Traian Bratu (n. 1875, Răşinari – † 1940), profesor, publicist, fost rector al Universităţii din Iaşi
Ion Ciuceanu (n. 1853, Răşinari – † 1891), medicinist, voluntar în Războiul pentru Independenţă
Nicolae Ciuceanu (n. 1856, Răşinari – † 1937), voluntar în Războiul pentru Independenţă
Ioan I. Roman (n. 8.03.1876, Răşinari – † 1939, Bucureşti), profesor, directorul liceului „Mihai Viteazu” din Bucureşti
Nicolae Droc-Barcianu (n. 1846, Răşinari – † 1920), profesor, director al liceului „Ion Marinescu” din Giurgiu, participant activ la războiul de independenţă din 1877-1878 distins cu medaliile „Trecerea Dunării” şi „Apărătorii Independenţei” cu ordinele „Steaua României” şi „Coroana României”.
Emil Cioran (n. 8 aprilie 1911, Răşinari; d. 20 iunie 1995, Paris), filozof şi scriitor român stabilit în Franţa., supranumit „regele pesimiștilor”
Maniu Lac (n.1868, † 1929), ţăran, pasionat călător. Între anii 1899-1919, parcurge peninsula Balcanică, Italia, nordul şi estul Africii, Orientul Apropiat şi Mijlociu ajungând până în India.
Corneliu Dragoman-Lubinschi (n.1914 Dealu Frumos, com. Merghindeal – † 1999 Sibiu), secretar literar la Teatrul „Radu Stanca” şi bibliograf principal la Biblioteca Astra. Membru al Uniunii Scriitorilor pentru bogata activitate de creaţie şi publicistică, autorul lucrării „Legende răşinărene”
Ioan N. Iliut (n. 1922, Răşinari – † 1990), învăţător în Răşinari, profesor şi director al Şcolii „Octavian Goga”, dirijorul corului din Răşinari timp de 35 de ani. Scrie în perioada respectivă (fără a fi publicate), următoarele lucrări: „Şcoala din Răşinari” – lucrare istorico-monografică, cuprinzând perioada 1720-1871 şi „Corul din Răşinari la 100 de ani”.
Stan Vidrighin (1876 – 1956), inginer, primar al Timişoarei
Ioan Ilcuşu, colonel în armata austro-ungară, apoi general în armata regală română, între 1939 şi 1940 ministru al apărării din România.
Sursa foto: Alt-Hermannstadt in Ansichtskarten, Fotos, Gemälden und Grafiken
