Luni, 28 Ianuarie 2019, primarul Comunei Bazna a semnat la ADR Centru Alba Iulia contractul de finanțare pentru investiția “Dezvoltarea stațiunii balneoclimatice Bazna“. Proiectul are o valoare de 14.230.000 lei (3 milioane de euro).
Localitatea este atestată documentar încă de la 1302, printr-un act în care consiliul unei mănăstiri din Oradea adevereşte ca un comite sas a donat localitatea denumită Bazna bisericii catolice din Alba Iulia.
Initial, a fost aşezată în alt loc, mai spre vest, pe Valea Morii, spre Boian de unde a fost mutată pe actuala vatră în secolul al XIV-lea. Pe la sfârşitul aceluiaşi secol, s-a construit în mijlocul aşezării o cetate fortificată cu palisade.
Potrivit informaţiilor postate pe bazna.ro, premisele înfiinţării staţiunii încep încă din anul 1671, când nişte ciobani, aprinzând un foc să se încălzească, au descoperit, fără voia lor, zăcămantul de gaz natural de la Bazna. Prin aceasta, ca şi prin apele minerale descoperite ulterior, staţiunea a atras atenţia oamenilor nu numai din Transilvania, ci şi din alte locuri.
În secolul al XVIII-lea, apele minerale de la Bazna fac obiectul unor lucrări interesante. Astfel, Rudolf Rothens, în lucrarea „Memorabilae Europae”, aminteşte de aceste ape (1749), iar dr. Klaus, în studiul „Izvoare tămăduitoare din monarhia austriacă”, se referă la binefacerea apelor din Bazna.
Dupa anul 1752, încep să se facă analize chimice, mai întâi de către farmacistul George Bette din Sibiu şi apoi de alţi specialişti.
Informaţii bogate şi amănunţite au rămas şi de la Andreas Gaspari, care a lăsat un manuscris cu observaţii culese între anii 1762-1779 despre starea băilor de aici. Autorul aminteşte, spre exemplu, despre existenţa mai multor izvoare minerale: Baia bisericii, Baia cerşetorilor, Fântâna acră şi descrie starea lor de atunci.
Anul 1791 este legat de publicarea în „Scrieri trasilvănene”, publicaţie trimestrială, a unui articol intitulat „Ceva despre baia de sulf din Bazna”, în care se confirmă că Andreas Gaspari a lăsat cea mai veridică descriere a începuturilor acestei staţiuni.
Aşa cum menţionează sursa citată, în anul 1808, încep să se facă cercetări ştiinţifice asupra apelor minerale de către medici şi chimişti, care, în 1813, au publicat în „Anuarul medical al statului imperial” un raport favorabil. În luna noiembrie 1814, se hotăreşte construirea unui stabiliment balnear, iar izvoarele de ape minerale de la Bazna, trec în proprietatea bisericii evanghelice din localitate, fiind supuse unor anlize chimice, făcându-se şi recomandări.
În 1835, s-au făcut primele amenajări: 4 cabine şi o instalaţie de încălzit apa în cazane. Primul stabiliment balnear s-a construit abia în anul 1843 de către o societate pe acţiuni formată din intelectuali din Mediaş.
În 1845, au fost înregistrate 637 persoane venite la tratament.
În 1877, băile trec în posesia bogătaşului Brekner din Mediaş, care le arendează pe timp de 70 de ani, acesta construind instalaţii sistematice, care au contribuit la dezvoltarea şi modernizarea staţiunii.
În anul 1905, a fost angajat primul medic al staţiunii, s-a înfiinţat o farmacie şi a început producţia de sare de Bazna, numită Victoria.
În 1907, geologul Ludovic Mrazec, unul dintre viitorii membrii ai Consiliului de Administraţie al Sonametan, explica originea apelor minerale şi a nămolului.
Ziarul Romanul, în buletinul său balneoclimateric din 22 iulie 1919 scria că “preţurile sunt reduse, confortul civilizat, muzica, seratele, festivităţile, tenisul, aparatele de gimnastică, ştrandul etc. arcuiesc muschii bronzaţi şi adaugă un final decisiv la convingerea vizitatorilor asupra climatului de vis şi izvoarelor de sănătate ale Baznei”.
În anul 1934, Em. Elefescu publica în „Locuri ardelene- monografii”, un scurt ghid asupra băilor de la Bazna, în care făcea o prezentare geografică, istorică şi de profil balnear.
În anul 1949 băile de la Bazna au fost trecute în administraţia Ministerului Sănătăţii, iar din 1950, dacă până atunci a avut caracter sezonier – devine o staţiune cu caracter permanent.
În anii ce au urmat, staţiunea Bazna s-a dezvoltat continuu: au fost construite noi capacităţi de cazare, baze de tratament şi dotări socio-culturale.
Legată încă de la începuturi de exploatarea gazului metan, apa sărată de Bazna este valorificată începând cu anul 2000 şi în cadrul unui nou complex.
foto: Primaria Bazna
