Semne cusute și educație identitară. Tradiție din neam în neam, cu gust fain de Mărginime… Așa a fost sâmbătă, 22 iunie, la standul frumoasei familii a doamnei Mihaela Gâță (Stroia) – zona verde, parcul Nicolae Hențiu din Săliște, cu prilejul unui eveniment dedicat tradițiilor și gastronomiei locale!
Cu toții au fost inviatați să descopere un limbaj vizual universal, care le poate reda aripi uriașe, atât de necesare zborului lor curajos și rădăcini puternice, ca să nu uite drumul înapoi!
„Elevă și succesoare a Ioanei Goșa, la clasa de meșteșuguri tradiționale, Mihaela Gâță (născută Stroia) continuă tradiția cusutului la război vertical („în gherghef”) instituită în Săliștea Sibiului încă din perioada interbelică, reușind întotdeauna să pună în valoare sobrietatea și mai cu seamă rafinamentul artei tradiționale săliștene. Ținuta și comportamentul său imprimă demnitate și prestigiu culturii și civilizației tradiționale din zona Sibiului” (Ilie Moise – Crochiuri antropologice, editura Astra Museum, Sibiu, 2013)
Doamna Mihaela Gâță, împreună cu pruncii săi și cu muma sa au dezvăluit taine și cântec de ițe și fermecătoare țesături, așa cum au pomenit în neam.
Bunica – Elena Stroia (născută Mihăilescu)
O bunică din povești, bună, blândă dar și ageră, cu ochi senini ca cerul, cu un zâmbet care încălzește instantaneu pe oricine și șterge repede încruntarea de pe fața omului. Nepoții, Silviu și Paula (de nunumărate ori premiați la Olimpiada Națională de Meșteșuguri Artistice Tradiționale), o iubesc pentru că este mereu veselă, harnică și plină de viață:
„Eu am învățat de mică copchilă (țesutul – n.n.), la noi țăsam, la război, străiți, țoale, straie și tot ce se purta în casă, că nu erau atâtea magazine. Am crescut cu războiul în casă. M-am născut cu ațele în casă.
O femeie trebuie să-și îmbrace casa cu lucrul mâinilor, dacă nu lucrai nu aveai prin casă. De unde mă inspiram? De peste tot, când vedeam la vreo femeie un model de haină frumoasă, mergeam acasă și începeam și eu să mi-l imaginez țesut. Din ce lucri, tot mai tare îți intră în sânge culori, flori…”, râde bunica depănând amintiri.
Rosturi. Tradiții. Fir de-argint din semnția unui loc în care trăiește cu putere, cu lumină, sufletul sfânt al staului.
foto: Gusturi și Tradiții din Săliște/ Artografica
