Una dintre problemele grave semnalate în cadrul unei conferinte de presa de catre Razvan Pop, directorul DJC Sibiu, a vizat situatia sitului istoric de la Valea Viilor.
Concret, s-a tras un semnal de alarmă cu privire la faptul că n-ar fi exclus ca în această toamnă, în urma analizei raporturilor pentru siturile UNESCO de la Biertan şi Valea Viilor de către comisia de la Paris, UNESCO să impună monitorizarea pentru cazul de la Valea Viilor. Aşa cum a explicat Răzvan Pop, în localitate sunt mari probleme. „Pe de o parte, localnicii nu-şi asumă conservarea şi îngrijirea bisericii evanghelice (acum majoritatea fiind ortodocşi) şi, pe de altă parte un număr foarte mare de case tradiţionale au suferit diferite intervenţii, modificări care practic distrug istoria acestui sit. Este vorba despre necunoaştere, dar şi de reticenţă, ca să nu mai vorbim de partea financiară. În plus, deşi s-au purtat discuţii cu autorităţile, deşi la rândul său,primarul a distribuit fluturaşi şi a discutat cu localnicii despre ce se poate şi ce nu se poate face la clădiri, oamenii încă nu conştientizează,nu înţeleg cu ce-i „încălzeşte”pe ei statutul de sit UNESCO şi nu cred încă în posibilitatea perspectivei turistice. E nevoie încă de discuţii clare, nu de pe poziţii de forţă cu proprietarii. Nu e exclus ca după conferinţa din toamnă, de la Paris, cazul Valea Viilor să intre în monitorizare. Ceea ce s-ar putea traduce prin venirea unui expert de la Bucureşti care să urmărească îndeaproape ce se întâmplă. Şi, cum s-ar spune, să „ne împingă de la spate””.
Totodată, directorul DJC a recunoscut că „în joc” e şi aspectul financiar, explicând că, de exemplu, numai pentru o singură casă restaurată „ca la carte” ar fi necesară o sumă de cca 100.000 de euro. Pe care, oricum, greu de crezut să îi aibă disponibili vreunul dintre proprietari. Deci, până la urmă, tot intervenţia statului poate salva ceva. Dacă are bani…
Totodată, Răzvan Pop a spus că, totuşi, nu crede că s-ar ajunge până la retragerea titlului de „sit UNESCO”, pentru Valea Viilor, aşa cum s-a întâmplat, de exemplu la Dresda, în Germania.
Localitatea Valea Viilor este situată în nordul județului Sibiu, la o distanță de 14 km. de orașul Mediaș, pe drumul județean 142G Motiș- Valea Viilor – DN14.
Localitatea este așezată într-o cunoscută zonă viticolă.
File de istorie
Săpăturile arheologice aduc dovezi materiale ale unei locuiri încă din cele mai vechi timpuri astfel, pe teritoriul satului s-au descoperit o secure de piatră din neolitic și o brățară de bronz de la începutul epocii fierului. În anul 1875, pe locul numit "Hall", s-au descoperit două vase de lut și un topor de bronz cu gaură de fixare în coadă, datate în epoca bronzului. În hotarul satului, în partea sud-vestică s-au descoperit blocuri de piatră fasonată și urme ale unui strat de cultură provincial roman.
Localitatea apare menționată pentru prima oară în istorie în anul 1263 ca posessio Barwmlak. În 1305, după moartea comitelui Apafi, proprietarul comunei, fiii săi Gregor și Iacob și-au împărțit mai multe posesiuni, între care și terra Baromlak. În anul 1357 Gebhard din Vorumloc a fost conducătorul preoților reclamanți din decanatul Șeica împotriva episcopului de Alba Iulia, în chesiunea zeciuielii. În anul 1411 abatele de la Cluj-Mănăștur a reclamat localitatea Vorumloc, pe care o considera posesiune a sa.
Din 1999 întregul sit face parte din lista monumentelor protejate de UNESCO.
Se pare că pe locul actualei biserici fortificate existase o mai veche biserică romanică, ale cărei urme au putut fi observate sub podeaua sacristiei. În cursul secolului al XIV-lea au fost începute lucrările la biserica dedicată Sfântului Petru, în stil gotic. La începutul secolului al XVI-lea, biserica a suferit unele modificări fiind fortificată.
Alături de actuala biserică exista o capelă dedicată Sf. Cyriacus (Chiriac sau Țiriac), atestată în anul 1446.
Fortificația
Biserica este înconjurată de o singură incintă ovală, în care se intra printr-un gang boltit situat în partea de vest, care putea fi închis cu o hersă. Se mai păstrează trei bastioane pe flancuri, în cele patru puncte cardinale. Zidurile maiestuoase ajung la 6-7 metri înălțime și au metereze și guri de aruncare sprijinite pe console
