Ți se face sărbătoare-n inimă de vezi copiii rășinarilor! Și rămâni așa, colindat de frumos, de copilărie, de nu-ți mai trece! Călușeri de când fac ochi, ci pasul ager, mintea-foc… arzând molcom se dorul bunelor tradiții, copiii ăștia te învață ce înseamnă România profundă.
Vezi-i cum joacă, cum cântă… și vei descoperi inocența, bucuria, stăruința întru tradiția nealterată… Vezi-i și pune-i în inimă pe acești copii! Prin tot ceea ce fac, prin tot ceea sunt, țin de neamul lor! Sunt comoara satului lor, sunt doina pe care, prin ei, o cântă moșii și strămoșii ca să stea în veac, să nască emoții…
„Copilăria şi satul se întregesc reciproc alcătuind un întreg inseparabil. S-ar putea vorbi chiar despre o simbioză între copilărie şi sat, o simbioză datorită căreia fiecare din părţi se alege cu un câștig. Căci, pe cât de adevărat e că mediul cel mai potrivit şi cel mai fecund al copilăriei e satul, pe atât de adevărat e că şi satul la rândul lui îşi găseşte suprema înflorire în sufletul copilului. Există un apogeu exuberant, învoit şi baroc, al copilăriei, care nu poate fi atins decât în lumea satului, şi există de altă parte aspecte tainice, orizonturi şi structuri secrete ale satului, cari nu pot fi sezisate decît în copilărie”… Sunt cuvintele lui Blaga, în nemaipomenitul său discurs despre SATUL ROMÂNESC. Și în ele se oglindesc cu adâncă lumină pruncii ăștia ce fac aici, la Rășinari, RAIUL pe pământ.
Pruncii ăștia, Doamne, ține-i, sunt roadele sădite de demult și-acuma în acel uimitor, vivace, neostenit strat al mumelor despre care vorbea Blaga. Ei sunt satul de ieri și de azi, ei sunt dragostea și rugăciunea, ei sunt cântecul, jocul și sufletul satului.
Cinste lor și celor ce îi țin pe calea binelui!
*Ei, cu toții pun în lumină acestea: Ţăranul este „omul pământului”, iar „ţăran fără pământ e un nonsens” (spunea filologul George Pruteanu). Termenul sugerează ideea că ţăranul este omul cel mai ataşat de ţară, cel mai devotat acesteia. Mai mult, cuvântul „ţară” are şi înţelesul vechi de „ţărănime”: „la ţară” însemna „la sat”. Prin urmare, chiar limba română dă mărturie despre legătura intimă, organică dintre ţăran, pământ şi ţară.
sursa foto: Ansamblul Călușerii din Rășinari
