Valea Mare. E si aceasta o straduta în Sibiu, undeva în vecinatatea fostei fabrici „13 decembrie”. Acum, în umbra acesteia si a amintirilor cu iz de legenda păstrate doar de câţiva sibieni.
Aproape de centrul vechi şi de cea mai mare piaţă din Sibiu, o străduţă de aproximativ 200 m lungime, păstrând puţin din vechile clădiri dar şi liniştea în spatele căreia trecutul doarme.
File de istorie
Printre denumirile vechi ale străzii, regăsim: 1626 Bey der Badstub;
1751 Auf der grossen Bach; 1872 Bachgasse; 1936- prezent Valea Mare
1766 Oraşul cumpără casa “La trandafiri” şi o transformă în cazarmă;
În 1872 a fost pavată str. Valea Mare (Bachgasse) şi s-a amenajat trotuarul.
Pe locul actualei construcţii de la nr. 3-5, au existat mai multe fabrici de pielărie începând cu fabrica lui Albert Henrich înfiinţată la sfârşitul sec. XIX *(mai exact in 1889), cumpărată în perioada interbelică de Artenie Braşoveanu şi transformată după venirea comuniştilor în Întreprinderea „13 Decembrie”.
sec. XVIII
Pe strada Valea Mare se aflau tăbăcăriile lui Friedrich Bordan, Friedrich Ferentzi şi Samuel Reinerth
Prima fabrică de mezeluri din Sibiu: Johann Kessler; Fabrica va fi cumpărată în 1928 de Alfred Dahinten care îşi mută fabrică din Sebeş la Sibiu. Avea sediul în stradă Valea Mare;
1892: Se deschide fabrica de piele a lui Samuel Zacharias pe str. Vopsitorilor;
La sfârşitul sec. XIX trebuie amintiţi şi alţi producători de postav care activau în Sibiu:
– pe strada Valea Mare se aflau tăbăcăriile lui Friedrich Bordan, Friedrich Ferentzi şi Samuel Reinerth
Ceea ce este de remarcat, şi azi sunt încă voci care spun că, atunci când s-au dărâmat vechile clădiri pentru a se face loc actualului sediu al fabricii de prelucrarea pielii, s-ar fi găsit oarece comori de acre mulţi s-au minunat. Unii chiar ar fi insistat la acea vreme să se oprească lucrările de şantier, de frică: nu cumva vreun blestem să se abată, din pricină că muncitorii ar deranja sacii cu aur şi obiectele de valoare descoperite. Azi, însă, nimeni nu mai ştie dacă toate astea sunt doar poveste sau… vreun sâmbure de adevăr. Cert este că bătrânii povestesc. Şi cum „nu iese fum fără foc”….
O explicaţie plauzibilă care poate susţine… „legenda” ar veni tocmai din vecinătatea străzii cu… Poarta Turnului, cea care lega cetatea dinspre Turnul Scărilor trecea pe un podețde lemn și apoi pe drumul Turnișorului ajungea la Miercurea Sibiului, Sebeșși apoi Alba Iulia. Construcţia, aşa cum aflăm de la istoricul Răzvan Pop, directorul Direcţiei Judeţene de Cultură Sibiu, a fost finalizată în 1457.Ea era la început doar un turn cu parter și trei nivele plus șarpantă. nu avea fortificații în plus tocmai faptului că din această zonă nu venea un pericol major; în 1570 porţii îi va fi adăugat un bastion.
Conform aceleiaşi surse, primul atac major asupra porții are loc în timpul asediului lui Gyorgy Rakoczy al II-lea din 1660. În anul 1852, Magistratul decide demolarea porții odată cu toate celălalte fortificații, scopul fiind deschiderea cetăţii medievale şi mai buna comunicare cu restul cartierelor.
Demn de remarcat, nu demult, arheologul Anca Niţoi, arheolog în cadrul Muzeului Naţional Brukenthal, în timpul lucrărilor de reabilitare a străzii Turnului a reușit să identifice cu exactitate locul vechii porți a Turnului, fiind prima marcare exactă a porţii.
Concret, aşa cum ne încredinţează istoricul Răzvan Pop, bastionul coincide cu circumferinţa Pieței Cibin, iar poarta este în zona intrării în strada Turnului dinspre vechea cooperativă de credit. Prin urmare, ceva comori existente la un anume moment în zona străzii Valea Mare nu ar fi deloc o exagerare.
Clădiri cu istorie
Str. Valea Mare nr. 8
sec. XVIII
Clădire formată din parter şi etaj cu baza spre stradă, prezintă o faţadă simetrică cu portalul în arc mâner de paner dispus central. Ferestrele sunt prevăzute cu obloane din şipci reglabile la etaj, unde se păstrează ancadramentele baroce din linii frânte, cu colţuri evazate, şi două chenare ovale ce încadrează fereastra centrală
Str. Valea Mare nr. 10
sf. sec. XVIII
Clădire formată din parter şi etaj cu latura scurtă la stradă are 4 axe pe nivel. Acoperişul în două ape cu coamă paralelă cu faţada are 4 lucarne acoperite prin rupere de pantă. Spre curte un coş baroc în formă de trunchi de piramidă.
Până la primul război mondial aici a funcţionat Tăbăcăria Friedrich Bordan.