„Fato, tu p-aici calci pe urmele unora mari. Mari, aşa, cât istoria. P-aici musai să meri ca-n biserică, încet şi cu ochii ţintă la cele ziduri. Că ele nu-s aşa, clădiri de orişicare. Ele poartă spiritul unor oameni de soi. Nu-i vorbă de cei ce le-au ridicat, ci de cine le-o fost sortit să locuiască şi să folosească acestea case. Veyi, ici e urma lui Goga, ăla de-o iubit şi s-a-nchinat cu gândul, cu cuvântul, la ţăranul român, acolo o fost arsenalul şi numai’ ce parcă-l vezi pe Konrad Haas, de-o făcut rachetele, ori pe contele ăl mare… Thobiassy von Heczelsdorff.
Că parcă ţi se deşurubează limba când îi rosteşti numele. Da, da, pe urmele lor calci şi parcă te duci aşa, în străfundul istoriei… Că doar nu degeaba-i spune „Piaţa Armelor”. Aşa îmi povestea deunăzi un bătrân prieten, un octogenar, deh, Alexandru Florescu, un însetat de paginile de demult ale oraşului de pe malurile Cibinului. Şi nu-mi pare rău că i-am urmat sfatul…
Nr. 1: pe urmele unuia mare…
1/4 sec. XX
Casă pe un singur nivel amplasată la începutul străzii Pânzarilor, cu o faţadă îngustă şi opacă spre piaţă şi patru ferestre cu obloane pline spre stradă. Acoperişul în trei ape, cu coama paralelă cu faţada la stradă.
În perioada când a fost elev la Liceul din Sibiu, aici a locuit „poetul pătimirii noastre” Octavian Goga *(n.r. fotografia de mai sus).
Clădire dreptunghiulară, masivă (parter, etaj şi mansardă), cu latura scurtă spre fundătură şi cu faţada pe 4 axe, cu decor clasicizant. Acoperişul mansardat, în două ape, cu coama perpendiculară pe faţadă, are spre curte lucarne înalte acoperite prin rupere de pantă.
Aici a funcţionat primul Ambulatoriu Policlinic înfiinţat de Consiliul Dirigent al Transilvaniei în 1919 pentru tratarea persoanelor cu venituri modeste;
Casa Asigurărilor Sociale (s-a înfiinţat în 1934).
Nr. 9 (sec. XVIII)
Clădirea este formată din 5 corpuri din care două, principale, sunt dispuse în linie pe singura latură a parcelei care nu este orientată spre stradă. Corpul orientat cu latura scurtă spre piaţă este legat de cazarma Kempel printr-un zid pe plan curb, posibil vestigiu al fortificaţiilor medievale. Pinionul vizibil dinspre str. Tribunei, unde clădirea este semiîngropată, provine din modificarea unui pinion de factură gotică.
Elemente valoroase: coşuri de fum înalte de factură barocă (sec. XVIII).
La nr 10… Fostul Arsenal – Cazarma Kempel, cu turn de apărare
1427, 1457, 1780-1790
Construcţia are două nivele: parter şi etaj. Este alcătuită din 3 aripi/ spre N,E,V/ iar spre sud datorită unei mari denivelări se află un zid de sprijin din cărămidă, astfel încât cazarma închide în mijloc o curte interioară aproape pătrată. Spre curte, cele trei aripi au spre interior câte un coridor închis atât la parter cât şi la etaj, iar spre exterior sunt încăperi, cele de la parter fiind boltite.
Istoric:
Menţionat pentru prima dată ca Arsenal al oraşului în 1427. În nord-vest a fost integrat un turn de apărare din 1457 care a făcut parte din incinta a IV-a de fortificaţii.
Clădirea de pe latura de vest (de lângă turn) a aparţinut în sec. XV contelui Thobiassy von Heczelsdorff.
Clădirea a folosită ca reşedinţa delegaţilor otomani pentru încasarea tributurilor, a servit drept han şi ca arsenal imperial austriac.
Aici a activat ca guard al oraşului Konrad (Conrad) Haas, unul dintre pionerii rachetelor în trepte, între 1551 şi 1569.
Aripa spre Vest a construcţiei şi jumătate din aripa spre Nord fac parte din sec. XV fiind printre cele mai vechi clădiri din Sibiu.
Aripa dinspre piaţă şi jumătate din aripa spre Nord au fost reconstruite între anii 1780-1790.
Aici a funcţionat spitalul militar până în 1859 când se mută pe Victoriei. În locul spitalului s-a instalat Cazarma de infanterie cunoscută sub numele de Cazarma Kempel. Denumirea de Kempel vine de la lacul aflat pe vremuri aici, în care se vărsa un izvor care venea dinspre Aleea Filozofilor. (n.r. Bătrânii păstrează şi azi vorba că de te stropeai cu apă din lac sau din izvor ţi se lumina sufletul, iar dacă aveai credinţă tare, puteai să-ţi pui dorinţe acre mai apoi chiar se-ntâmplau).
Aşa cum aflăm de pe site-ul Primăriei Sibiu, în anii ’80-’90 aici a funcţionat Centrul Militar Judeţean. În prezent clădirea aparţine tot armatei fiind sediul zonal al Centrului de Domenii şi Infrastructuri din Ministerul Apărării.
