Mining Watch România, Greenpeace România și Bankwatch România susțin că licența acordată companiei Mineral Proiect Invest pentru exploatarea de la Valea Dobra, județul Sibiu, nu reflectă amploarea proiectului industrial prezentat public de investitor. Organizațiile au depus o plângere prealabilă și avertizează că se vor adresa instanței dacă autoritatea minieră nu reanalizează documentația. Compania afirmă că proiectul va trece separat prin toate procedurile de mediu și autorizare.
Un nou conflict privind exploatarea resurselor minerale se conturează în Mărginimea Sibiului. Trei organizații de mediu cer revocarea licenței de exploatare pentru perimetrul Valea Dobra, acuzând o diferență majoră între activitățile analizate de autorități și proiectul industrial prezentat public de compania Mineral Proiect Invest SA (MPI).
Mining Watch România, Greenpeace România și Bankwatch România au depus o plângere prealabilă la Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon – ANRMPSG.
Demersul vizează Ordinul nr. 529 din 3 septembrie 2026, prin care a fost aprobată licența de exploatare nr. 29.694/2026 pentru serpentine magneziene în perimetrul Valea Dobra. Ordinul a fost publicat în Monitorul Oficial din 7 septembrie 2026.
ONG-urile reclamă două proiecte prezentate diferit
Potrivit organizațiilor, documentația analizată pentru acordarea licenței ar descrie o exploatare de rocă industrială și de construcții, în care materialul extras urmează să fie doar concasat și sortat. Investiția aferentă activității miniere ar fi evaluată la aproximativ 22,7 milioane de euro pentru o perioadă de 20 de ani.
În comunicarea sa publică, Mineral Proiect Invest prezintă însă un proiect integrat al magneziului, cu investiții cumulate de peste 400 de milioane de euro. Prima etapă ar urma să lege exploatarea de la Valea Dobra de o uzină pentru obținerea oxidului și hidroxidului de magneziu.
Compania confirmă public că proiectul include atât extracția rocii, cât și infrastructura de transport și construirea unei uzine de procesare în zona Sibiului. MPI precizează că la carieră nu va avea loc procesarea chimică, aceasta fiind prevăzută exclusiv la viitoarea unitate industrială. Prezentarea oficială a proiectului MPI Magnesium
Organizațiile de mediu susțin că tehnologia avută în vedere pentru uzină presupune utilizarea acidului clorhidric și că această componentă industrială nu ar fi fost analizată atunci când a fost acordată licența minieră.
„Potrivit licenței, Valea Dobra este o mică carieră de piatră de construcție. În realitate, așa cum le spune compania investitorilor și Bruxelles-ului, întregul proiect ar costa de peste 17 ori mai mult decât investiția evaluată pentru licență și include o uzină chimică ce lucrează cu acid clorhidric”, afirmă Luminița Dejeu, președinta Centrului Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu, organizație care asigură secretariatul Mining Watch România.
Afirmațiile privind caracterul incomplet sau nelegal al documentației reprezintă poziția organizațiilor și nu au fost validate, până în acest moment, printr-o hotărâre judecătorească.
Acuzația de „fragmentare” a proiectului
ONG-urile afirmă că documentația pe baza căreia a fost acordată licența ar acoperi mai puțin de 6% din valoarea investiției anunțate public.
În opinia acestora, separarea carierei de uzina de procesare ar putea reprezenta o „fragmentare” a proiectului, cu efectul evitării unei evaluări unitare a impactului asupra mediului și sănătății populației. Organizațiile invocă Directiva europeană 2011/92/UE și Legea nr. 292/2018.
Potrivit plângerii, analizată separat, cariera s-ar situa sub pragul care impune automat evaluarea impactului asupra mediului. Evaluarea ar deveni însă obligatorie dacă exploatarea, transportul și uzina chimică ar fi tratate drept componente ale aceluiași proiect industrial.
MPI prezintă o interpretare diferită. Compania arată că licența minieră nu reprezintă acord de mediu, autorizație de construire sau permisiune pentru începerea lucrărilor. Conform investitorului, evaluările de mediu, consultarea publică și obținerea avizelor urmează să fie realizate după definitivarea amplasamentului și a soluției tehnice.
„Aceste etape nu pot fi pur și simplu sărite”, precizează compania în secțiunea de informații publice dedicată proiectului.
Dispută privind redevențele și încadrarea resursei
Plângerea ridică și problema veniturilor care ar urma să revină statului.
ONG-urile susțin că redevența ar fi fost calculată prin raportarea rocii la categoria materialelor precum argila, nisipul sau pietrișul, rezultând aproximativ 1,7 milioane de euro pentru 20 de ani.
Potrivit calculelor prezentate de organizații, o altă încadrare ar putea ridica redevența la aproximativ 3,2 milioane de euro. Dacă resursa ar fi tratată drept minereu de magneziu, redevența ar reprezenta 5% din valoarea producției și ar putea ajunge, conform estimărilor ONG-urilor, la 5–8 milioane de euro.
Organizațiile mai susțin că, dacă resursa intră în categoria minereurilor neferoase, licența ar fi trebuit aprobată prin hotărâre de Guvern, nu doar prin ordinul președintelui ANRMPSG. Aceste interpretări urmează să fie analizate de autoritatea minieră și, eventual, de instanță.
Îngrijorări privind fibrele azbestiforme
Un alt punct sensibil îl reprezintă compoziția rocii. Mining Watch afirmă că mineralele din grupele serpentinului și amfibolilor pot include fibre azbestiforme și reclamă faptul că nu a fost făcut public un studiu independent dedicat acestui risc.
Compania precizează că analizele geologice și mineralogice efectuate până în prezent nu au evidențiat prezența mineralelor azbestiforme în masa investigată. MPI admite însă că existența sau absența acestora trebuie stabilită prin investigații specifice asupra rocii din perimetrul Valea Dobra.
Consiliul Local Săliște a respins concesionarea terenului
Mineral Proiect Invest solicitase concesionarea unei suprafețe de 10 hectare la Săliște pentru construirea unității industriale. Pe 28 septembrie 2026, Consiliul Local a respins în unanimitate cererea companiei, pe fondul opoziției exprimate de o parte a comunității.
După vot, MPI a anunțat că amplasamentul uzinei este reevaluat și că unitatea de procesare ar urma să fie construită într-o altă zonă din județul Sibiu. Exploatarea efectivă de la Valea Dobra este estimată de companie pentru anul 2028, în funcție de obținerea autorizațiilor necesare.
Ce solicită organizațiile de mediu
Prin plângerea prealabilă, cele trei organizații cer ANRMPSG:
- revocarea ordinului de aprobare a licenței sau sesizarea instanței pentru anularea acestuia;
- blocarea autorizării începerii activităților miniere până la soluționarea plângerii;
- verificarea informațiilor furnizate de companie despre destinația rocii extrase;
- clarificarea posibilității ca roca de la Valea Dobra să fie livrată unei uzine chimice;
- analizarea proiectului în ansamblu, incluzând cariera, transportul și procesarea industrială.
ANRMPSG are, potrivit organizațiilor, un termen de 30 de zile de la primirea plângerii pentru a răspunde. Dacă ordinul nu va fi revocat, ONG-urile anunță că pot cere în instanță anularea actului și suspendarea licenței.
Conflictul de la Valea Dobra se mută astfel din spațiul dezbaterii locale în cel administrativ și juridic. În centrul disputei se află o întrebare esențială: poate fi evaluată cariera separat de uzina care ar urma să transforme roca extrasă sau cele două componente trebuie tratate, de la început, ca un singur proiect industrial?
Descoperă mai multe la SibiuNews
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
