O altă dată importantă în trecutul oraşului nostru: 18 februarie 1614.
Ei bine, demn de ştiut este că sfârşitul secolului al XVI-lea şi începutul celui următor au fost marcate de conflictele militare care, aşa cum menţionează www.helloromania.eu, aveau să influenţeze şi evoluţia vieţii economice si sociale din Sibiu. În acest sens, nu trec neobservate evenimentele legate de campaniile lui Mihai Viteazul, bătălia de la Şelimbăr (1599) care s-a desfăşurat, de fapt, sub privirile sibienilor masaţi pe zidurile din sudul oraşului. Apoi, în anii 1601-1603. Sibiul este supus asediului trupelor lui Sigismund Bathory, conduse de Stefan Cseky care a ars şi clădirile existente în faţa incintelor fortificate. Peste mai puţin de un deceniu (1610), Sibiul avea să fie ocupat de armata principelui Gabriel Bathory. În 18 februarie 1614, noul principe Gabriel Bethlen restituie cheile oraşului, moment în care, aşa cum susţin istoricii, în oraş mai existau doar 53 de gospodari. (N.R. Gabriel Bethlen (în maghiară Gábor Bethlen) (n. ca. 1580, Ilia – d. 15 noiembrie 1629, Alba Iulia), a fost principe al Transilvaniei între 1613-1629 și începând cu 1619 lider al mișcării antihabsburgice din estul și nordul Ungariei în contextul Războiului de 30 de ani, în care Transilvania s-a situat de partea puterilor oponente Sfântului Imperiu Romano-German).
De altfel, odată cu înfrângerea turcilor de către austrieci la sfârşitul secolului al XVII-lea, Transilvania devine mare principat în cadrul Imperiului Habsburgic. Puterea administrativă este exercitată de către guberniul care îşi avea sediul la Sibiu în intervalul 1692- 1790.
Şi, cu toate acestea, Sibiul s-a dezvoltat continuu, cu toate forţele şi pe toate planurile, ridicându-se după fiecare moment dificil, cu o voinţă de fier, cu inspiraţie şi dragoste faţă de tradiţii, de cultură, de oameni.
