La Tălmăcel, la poarta de intrare pe Valea Oltului, a început… numărătoarea inversă până la marea sărbătoare emblematică pentru satul sibian şi care încheie şirul feeriei sărbătorilor de iarnă din zonă.
Este vorba despre celebrul Udat al Ionilor, o tradiţie unică părtrată nealterată. Acest obicei are loc în ziua a 7-a a lunii ianuarie a fiecarui an, de Sfântul Ioan. Totul începe, invarabil, în dimineaţa rece a zilei respective, cu o slujbă la biserică, după care, localnicii îmbrăcaţi în haine tradiţionale moştenite din tată-n fiu, şi însoţiţi de care şi cai împodobiţi într-un stil inconfundabil, se îndreaptă spre râul care străbate satul.
Demn de precizat, împodobirea carului alegoric urmează vechile ritualuri, excepţiile fiind date de utilizarea unor podoabe caracteristice epocii noastre. Primul pas este amplasarea celor doi brazi în carul alegoric. Unul dintre ei este aşezat şi legat bine pe oiştea carului. Apoi, bradul este îmbrăcat în covoare ţesute, care sunt la rândul lor acoperite cu feţe de masă şi macrameuri lucrate de femei. Bradul astfel împodobit este denumit de localnici “hăiciugă”[4]. În paralel cu lucrul la hăiciuga de pe oişte, localnicii împodobesc, după modelul menţionat, cel de-al doilea brad aşezat chiar în car. La final, în vârful celor două hăiciugi se pun icoane, reprezentând-o pe Fecioara Maria sau pe Iisus, şi “sorcove” în forme de cruce. În prezent, acestea sunt realizate din crenguţe de brad, flori artificiale şi hârtie creponată.(sursa: traditii sibiene.ro)
Aici prima persoana care este botezată în râu este preotul, şi pe urmă, tinerii care poarta numele Sfântului Ioan, sunt înmuiaţi în apa… aproape îngheţată a râului, pentru a fi feriţi de rele si pentru a fi ocrotiţi de sfântul al cărui nume îl poartă. După fiecare „botez” cel în cauză trebuie să bea din câte o ploscă.
În Tălmăcel, aproximativ 20 la suta dintre localnici poarta numele de Ion.
Acest obicei este extrem de vechi, de origine precreştină.
Sursa foto: www.sibiu-turism.ro
