Ionel Bogdan (PNL), replică la acuzațiile social-democraților privind deficitul bugetar: „Cifrele nu mint. PSD, da”
O carte pe pergament din secolul al XII-lea, unelte dacice din fier și trei șorțuri masonice se numără printre piesele incluse în programul unei sesiuni științifice dedicate restaurării patrimoniului, la Muzeul Național Brukenthal. Cele 17 comunicări anunțate aduc în atenție investigațiile, metodele și deciziile care stau în spatele conservării bunurilor culturale.
Laboratorul de Restaurare al Muzeului Național Brukenthal a programat pentru joi, 29 octombrie 2026, de la ora 9:00, Sesiunea de Comunicări Științifice „Valențe metodologice și rigori științifice în restaurarea obiectelor de patrimoniu: Perspectiva interdisciplinară”.
Concepută pentru desfășurare online, întâlnirea se adresează specialiștilor în conservarea și restaurarea bunurilor culturale mobile din rețeaua muzeală, cadrelor didactice și cercetătorilor universitari, potrivit anunțului publicat de Muzeul Național Brukenthal.
Restaurarea patrimoniului: ce presupune alegerea unei intervenții
Materialele inovatoare, tehnologiile emergente și metodele avansate de conservare și restaurare constituie direcțiile principale ale ediției. Accentul cade pe colaborarea dintre discipline și pe fundamentarea științifică a intervențiilor asupra obiectelor de patrimoniu.
Dincolo de rezultatul vizibil al unei restaurări, programul pune în discuție documentarea, investigațiile și alegerea metodelor potrivite fiecărui obiect. Organizatorii acordă o atenție specială situațiilor complexe, în care strategiile de intervenție trebuie adaptate materialelor și particularităților pieselor, cu respectarea normelor metodologice, a principiilor deontologice și a legislației.
Studiile de caz anunțate acoperă documente, manuscrise, carte veche, obiecte arheologice, textile, gravuri și cromolitografii.
De la o carte medievală la incunabulele Brukenthal
Una dintre comunicările din program, semnată de Polixenia-Georgeta Popescu și Ruxandra-Ioana Stroia, privește investigațiile și restaurarea unei cărți pe pergament din secolul al XII-lea. Aceleași specialiste figurează și cu o prezentare dedicată investigațiilor și intervențiilor asupra a trei șorțuri masonice.
Patrimoniul de carte este reprezentat și prin comunicarea lui Radu Schuller despre conservarea incunabulelor Brukenthal și valorificarea lor în spațiul expozițional. Luminița Bogdan propune o temă dedicată unui octoih tipărit la Râmnic în 1763, iar Luminița Bujancă abordează metodologia restaurării unui manuscris din secolul al XIX-lea.
În aceeași arie a patrimoniului documentar și grafic, Floare Ghercia prezintă restaurarea și conservarea unei diplome nobiliare, Miruna-Anda Rada se concentrează asupra unui desen din 1892, iar Iulia-Maria Pascu asupra unei gravuri din secolul al XVI-lea.
Unelte dacice, ceramică și textile în programul celor 17 comunicări
Restaurarea materialului arheologic ocupă, de asemenea, un loc important. Simona Preda figurează cu o comunicare despre unelte dacice din fier, iar Ioana Popițiu și Flavius-Ioan Legrand propun studii de caz privind restaurarea materialului arheologic.
Programul include un castron descoperit la Celic-Dere, în județul Tulcea, prezentat de Liliana Marcu, și o oală cu decor ștampilat, tema comunicării semnate de Carmen Bus. Simona Maria Herlea abordează conservarea curativă și restaurarea unei cahle nesmălțuite, produse la Mădăraș, în județul Harghita, în anul 1908.
Diversitatea materialelor este completată de un brâu femeiesc, în prezentarea Alinei-Maria Gărău, și de două cromolitografii. Cristina-Camelia Ghițescu tratează restaurarea și conservarea lucrării „Îmbrățișare romantică”, reproducere după Emil Teschendorff, iar Rodica Florentina Oprițescu prezintă o cromolitografie din secolul XX.
Prin această selecție de teme, sesiunea propune un schimb de experiență despre felul în care cercetarea și practica restaurării contribuie la păstrarea patrimoniului cultural. Obiectivele anunțate de Muzeul Național Brukenthal includ dezvoltarea cercetării aplicate, consolidarea colaborării dintre muzee și mediul universitar și promovarea bunelor practici în conservarea bunurilor culturale mobile.
