Cum funcționează chirurgia magnetică, utilizată în premieră europeană de Prof. Dr. Cătălin Copăescu, la Ponderas Academic Hospital
O eventuală alianță PNL-USR ar obține 32% din voturile alegătorilor mobilizați, în timp ce AUR ar coborî la 34-35%, potrivit unei analize publicate de Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research. PSD ar ajunge la 22-24% după revenirea la guvernare, iar USR ar recupera pierderile înregistrate în primăvară.
Evoluțiile din ultimele luni ar putea prefigura o competiție electorală diferită în 2028, însă direcția partidelor rămâne incertă, arată Remus Ștefureac într-o postare pe Facebook. Directorul INSCOP consideră că anul 2027, premergător alegerilor locale și parlamentare, va fi decisiv pentru conturarea ofertelor politice.
O alianță PNL-USR, la 32% în rândul alegătorilor mobilizați
Una dintre noutățile prezentate de Ștefureac este testarea, în noiembrie 2026, a ipotezei unei alianțe între PNL și USR. O asemenea formulă ar obține 32% în rândul votanților mobilizați, comparativ cu 34-35% pentru AUR, potrivit datelor invocate de directorul INSCOP.
Diferența dintre cele două opțiuni este astfel de aproximativ două-trei puncte procentuale, în funcție de nivelul din intervalul atribuit AUR. Scorul măsoară o ipoteză electorală, nu rezultatul unei alianțe deja constituite.
Ștefureac apreciază că un astfel de proiect ar putea deveni relevant pentru alegerile din 2028, dacă se va concretiza și dacă cele două partide vor reuși să construiască o opoziție credibilă. În opinia sa, o provocare ar fi atragerea alegătorilor mai moderați ai AUR, dar și depășirea tensiunilor dintre taberele de susținători.
AUR coboară la 34-35%. PSD recuperează după revenirea la guvernare
AUR ar fi înregistrat în noiembrie prima scădere importantă după aproximativ 18 luni în care susținerea sa s-a menținut în intervalul 38-40%, potrivit lui Ștefureac. Directorul INSCOP plasează partidul la 34-35% și estimează reculul la aproximativ patru-cinci puncte procentuale.
O posibilă explicație, avansată de acesta, este revenirea către PSD a unor alegători care votaseră anterior cu social-democrații. Ștefureac subliniază însă că rămâne de văzut dacă AUR se confruntă cu începutul unei scăderi de durată sau cu un recul temporar.
În cazul PSD, analiza indică un nivel de 22-24% în noiembrie 2026. Partidul ar fi pierdut trei-patru puncte procentuale după moțiunea de cenzură care a dus la demiterea Guvernului Ilie Bolojan, coborând în mai la un minim istoric în măsurătorile INSCOP.
Ulterior, PSD ar fi recuperat aproape integral terenul pierdut în perioada de opoziție și de guvernare interimară PNL-USR-UDMR. Revenirea social-democraților la guvernare le-ar mai fi adus un câștig de aproximativ patru-cinci puncte procentuale, potrivit directorului institutului.
Ștefureac consideră plauzibilă o erodare rapidă a PSD, în condițiile unei guvernări dificile și ale problemelor economice. El nu exclude însă nici o stabilizare electorală, dacă partidul va reuși să livreze o reformă relevantă sau să reducă semnificativ risipa din cheltuielile publice.
PNL pierde creșterea din primăvară, iar USR revine la 12-13%
PNL a avut o evoluție neobișnuită după căderea Guvernului Bolojan: a câștigat aproximativ șase puncte procentuale într-o lună și a ajuns la 20-22% în mai 2026, potrivit analizei.
Cele cinci luni de guvernare interimară au șters însă câștigul, iar partidul a revenit în noiembrie la nivelurile din aprilie. Directorul INSCOP consideră că PNL păstrează oportunități de creștere în opoziție, în jurul lui Ilie Bolojan, despre care afirmă că și-a menținut un profil coerent și un nivel rezonabil de încredere.
USR ar fi pierdut aproximativ trei puncte procentuale după moțiunea de cenzură, ajungând la 9% în mai 2026. Partidul s-ar fi menținut la acest nivel în perioada interimatului, pentru ca în noiembrie, după formarea Guvernului PSD și decizia de a nu-l vota, să revină la 12-13%.
Jumătate dintre români ar lua în calcul un partid nou
Potrivit lui Ștefureac, jumătate din populația României declară că ar vota un partid nou-înființat. Această disponibilitate sugerează existența unui spațiu pentru o nouă construcție politică, însă nu garantează că o formațiune nouă ar obține automat un asemenea scor.
Directorul INSCOP îl menționează pe Victor Ponta printre potențialii lideri, arătând că acesta și-ar fi păstrat un nivel de încredere de peste 20%. Ștefureac adaugă că unele partide, precum SENS, se apropie de prag, dar consideră că timpul rămas până la alegerile din 2028 este scurt pentru lansarea și consolidarea unui proiect politic.
Datele prezentate de Ștefureac descriu preferințele electorale măsurate sau evaluate în perioadele menționate, nu o prognoză certă a rezultatului alegerilor din 2028. Postarea nu precizează detaliile metodologice ale măsurătorilor electorale citate, precum eșantionul, perioada exactă de colectare și marja de eroare.
