Centrul Cultural „Carmen Sylva” din Sinaia a vibrat azi de emoții, folclor, copii, istorie… într-un tradițional recurs la memorie, de Ziua UNIRII MICI și a lui BADEA CÂRȚAN.
Un grup de cârțișoreni din satul natal al legendarului patriot împreună cu un grup de elevi și cu însusși primarul comunei s-au alăturat, așa cum o fac de ceva ani încoace, evenimentelor organizate la Sinaia pentru această MARE ZI care unește, iată, două sărbători încărcate de semnificații dar mai ales de ceea ce e profund și luminos: iubirea de țară.
Au fost câteva momente artistice în care cântecul și locul tradiționale s-au armonizat perfect cu inimile copiilor din Cârțișoara și din Sinaia, dar și cu dorința lor vădită de a afla istoria dincolo de paginile uneori prea înguste ale manualelor școlare.
Mai apoi, cu mic, cu mare, au mers, în ciuda gerului năprasnic la locul în care Badea Cârțan își doarme somnul veșniciei și al viselor sale închinate fraților români.
O sărbătoare. Un eveniment- din păcate abia perceptibil- dar atât de plin de miez, de istorie, de… credință.
Nu-i de uitat…
Gheorghe Cârţan cunoscut si sub numele de Badea Cârţan (n. 24 ianuarie 1849, Cârţisoara – d. 7 august 1911) a fost un tăran român care a luptat pentru independenta românilor din Transilvania, distribuind cărti românesti, aduse clandestin din România, la sate. A călătorit pe jos până la Roma pentru a vedea cu ochii săi Columna lui Traian si alte mărturii despre originea latină a poporului român. În 1877 s-a înrolat voluntar în Războiul de Independentă al României.„Muzeul Etnografic si Memorial Badea Cârţan” din Cârtisoara detine obiecte care i-au apartinut. Acest cioban simplu a rămas în istoria românilor ca un luptător pentru unirea românilor din Transilvania cu cei din Vechiul Regat, toată viata sa dedicând-o acestui scop.Într-o vreme în care românii din Transilvania apartineau Imperiului Austro-Ungar si nu se bucurau de drepturi, Badea Cârtan a folosit cea mai eficientă armă: cartea. Badea Cârţan, care a îndrăgit cu patimă cartea, cartea românească si cartea de istorie, a trecut timp de 30 de ani de mai multe ori muntii, din porunca inimii, aducând din Vechiul Regat în Transilvania, în traistă, sute de cărti românesti. Ajuns de mai multe ori la Bucuresti, el a cunoscut mai multi oameni de cultură, de la care a învătat istoria românilor si mai ales ideea romanitătii poporului român. Dorind să vadă cu propriii săi ochi momentele care erau mărturii ale istoriei poporului român, Badea Cârţan s-a hotărât să plece pe jos la Roma. Ajuns acolo, Badea Cârţan s-a dus mai întâi la Columna lui Traian.„Cum era singur si a nimănui, cum se făcuse seară, s-a asezat pe trotuar si s-a culcat la picioarele Columnei. A doua zi dimineata, trecătorii, politistii, ziaristii, au avut o revelatie: un tăran din Corjati, un dac la picioarele Columnei lui Traian. Presa din Roma a scris în ziua următoare:„Un dac a coborât de pe Columnă: cu plete, cu cămasă si cusmă, cu itari si cu opinci”. I s-a publicat fotografia, i s-au luat interviuri.” Badea Cârţan a făcut senzatie la Roma, a fost invitat la mediile politice, culturale, jurnalistice din Italia, fiind primit cu simpatie si prietenie.De-a lungul vietii sale a călătorit prin Ungaria, Austria, Italia, Elvetia, Egipt, Germania, Ierusalim si în atâtea locuri prin tară. Dacă alti călători celebri si-au dedicat viata expeditiilor din dorinta de a descoperi noi teritorii, ori pentru a se îmbogăti, Badea Cârtan a călătorit pentru a vedea cu ochii săi strămosii poporului român si din dragoste pentru istoria lor. Badea Cârţan a fost cunoscut, îndrăgit, pretuit de bărbatii politici, de oamenii de cultură, de mediile patriotice din Vechiul Regat.În anul 1911, la 62 de ani, Badea Cârţan s-a stins din viată, fără a mai apuca să vadă ziua întregirii tuturor românilor. A fost înmormântat în cimitirul de la Sinaia, pe mormântul său fiind trecute următoarele cuvinte: „Badea Cârţan doarme aici visând întregirea neamului său”.
*MAICA ROMA
De trei ori, Badea Cârţan a călătorit la „Maica Roma”… Prima lui călătorie la Roma este făcută pe jos… are aici trei perechi de opinci care să amintească de acea perioadă. O călătorie care a durat 42 de zile. De gerul Bobotezei, când e frigul acela cumplit, Badea Cârţan s-a încumetat să călătorească pe jos până la Roma… 42 de zile a durat această călătorie! Printre multe fotografii, muzeul păstrează şi „se mândreşte” cu un tablou dintr-a treia sa călătorie de la Roma.
În 1899, la Congresul Orientaliştilor, lui Badea Cârţan i-a revenit misiunea de a purta şi depune la Columna lui Traian coroana de lauri de bronz oferită în dar de delegaţia română. A fost invitat de onoare la acest congres, unde se aflau personalităţi din peste 40 de ţări.
„Avem şi un tablou din faţa Primăriei de la Roma înainte de această vizită extraordinară. Cât de mândru s-a simţit el, fiind dus într-o caleaşcă alături de înaltele personalităţi”, spune Valerica Solomon.
„Se mai ştie despre Badea Cârţan că în 1896, pe când se afla la Roma, a fost găsit sub Columna lui Traian de un jandarm care spune autorităţilor: «Un dac a coborât de pe Columna lui Traian». Altă dată, Badea Cârţan merge la mama Roma să ducă un plocon şi ce credeţi că duce? Un pumn de ţărână din gospodăria lui, unul cu grâu şi unul cu secară pe care-i presară de jur-împrejurul Columnei lui Traian.”
MOLIÈRE, ADUS ÎN DESAGI!
De-a lungul timpului, Badea Cârţan călătoreşte pe aproape toate meridianele lumii: ajunge în Franţa, la Budapesta, la Berlin, la Ierusalim. Intrând într-un magazin din Franţa, când vânzătoarea l-a rugat să-şi aleagă din magazin ce-şi doreşte, Badea Cârţan îl alege pe Molière.
„L-a adus tot în desagi, şi noi îl păstrăm astăzi aici. De pe râul Iordan, de la Ierusalim, a adus pietre şi trestie de bambus… le regăsim aici exact aşa cum le-a adus el în 1899”, continuă povestea Valerica Solomon.
„Din păcate, aici, la muzeu, au mai rămas puţine exemplare dintre toate cărţile aduse de Badea Cârţan. Aducea cărţi de istorie, religie, aritmetică, citire, medicină umană şi veterinară şi chiar câteva cărţi cu dedicaţie pe care cu greutate le răspândea în ţinutul Făgăraşului. 76.000 de exemplare dintre cărţile aduse de el au fost arse la o fabrică de cărămidă de la Braşov. Fiind bătut de jandarmi, Badea Cârţan pleacă şi se plânge împăratului Austriei, acesta îi promite că o să-i facă dreptate, dar totul rămâne la nivelul vorbelor.”(sursa http://istorie-adevarata.blogspot.ro/)
sursa foto:Primaria Sinaia
