„Buhaiul” este, la drept vorbind, un soi de instrument popular perfect asortat cu intenția colindătorilor de a merge cu urări, prin sat.
E, de fapt, obiectul unui colind cu accente în viața agrară a satului. Colindătorii merg cu Plugușorul și cu Buhaiul în ajunul Anului Nou, sau chiar în dimineața de Sf. Vasile. Locul în care se dă mica reprezentaţie este ales de obicei în faţa ferestrei gospodarului căruia i se face urarea sua la intrarea în grădină. De multe ori însă, uliţa satului sau chiar la intratrea în casă, să fie de belșug gazdei.
Personagiile sunt următoarele: căpitanul, baciul, trei ciobani, trei travestiţi în capre, un lăutar, doi, cântăreţi, un moşneag, două babe şi în sfârşit ursul (travestit).
O serie întreagă de obiecte de plugărie, de stână, din viaţa ţiganilor, costumele de capră şi urs,-viu colorate, servesc la îndeplinirea ritualului buhaiului, din păcate azi… tot mai rar, după cum recnosc chiar folcloriștii. Principalul obiect este bineînţeles „Buhaiul” prin care se imită mugetul vitelor.
Așa cum e-ndătinat, buhaiul e confecţionat dintr-o putină de lemn la capătul căreia se fixează o bucată piele (de capră sau de oaie ) întinsă şi la mijloc e prins un fuior de păr din coadă de cal cu o sfoară, din care se trage ( dar numai cu degetele umezite cu borș, apă cu sacâz ), astfel încât sunetele din interiorul buhaiului să amintească mugetul vitelor…să fie de urat, cuvânt binecuvântat pentru țăranii în gospodăria cărora musai se găseau vaci cu lapte, oi, capre, bivolițe și porci.
*Zambomba se folosește, în scopuri asemănătoare în Spania. Constă dintr-un vas de ceramică sau de lemn, cu gura acoperită cu piele. În mijloc se atașează fie o tijă de lemn (sau din alte materiale) sau o frânghie. Scoate un sunet grav.
Petadou sau pignata se folosește în regiunea Nisa din Franța. La origine, instrumentul era confecționat dintr-un dovleac sau o tărtăcuță golite. Fiind un material nerezistent, în prezent se preferă un vas de ceramică sau din pământ ars, pe gura căruia se întinde o piele de măgarsau de vițel născut mort, de care se fixează perpendicular o tijă din trestie. Sunetul se obține frecând trestia cu degetele umezite.
