Buna Vestire este praznuită de Biserică pe 25 martie. Buna Vestire , praznic numit în popor Blagoveștenia (termenul slav corespunzator celui de Buna Vestire), amintește ziua în care Sfântul Arhanghel Gavriil a vestit Sfintei Fecioare că va naște pe Fiul lui Dumnezeu.
Buna Vestire este întâia sărbătoare- dintre sarbatorile Maicii Domnului- confirmată în documente. Data acestui praznic a variat la început. Astfel, unii o sărbătoreau în ajunul Bobotezei (5 ianuarie), iar în unele Biserici din Apus, precum cele din Spania, Galia și Milano, Buna Vestire s-a sărbătorit, inițial, pe 18 decembrie.
Demn de luat în seamă, Părintele profesor Ene Braniște susține că sărbătoarea a fost introdusă la Roma de papa Leon al II lea (681-683). La început, aceasta era doar o sărbătoare locală și cu denumirea de Așteptarea Nașterii Domnului. Variatia datei de prăznuire a existat în Apus până în secolul al XI-lea, când data de 25 martie s-a generalizat în toata lumea catolică. Numai la armeni Buna Vestire se prăznuieste pe 7 aprilie, în raport cu data veche a sărbătorii Nașterii Domnului (6 ianuarie).
Bucurați-vă, închinați-vă și prăznuiți! Binevestiți lumina acestei sărbători făcând primăvară în inimile voastre!
Buna Vestire în calendarul popular
Buna Vestire este cunoscută în calendarul popular sub denumirea de Ziua Cucului. De ce acest supra-nume? Pentru că în această zi, spun bătrânii, se aude primul său cântec, prin care confirmă venirea primăverii.
Potrivit tradiției, dacă primul cântec al cucului era auzit pe stomacul gol, în spatele omului, era semn rău: „Cucu-n spate mi-a cântat/ și moartea m-a săgetat!”
Există, de asemenea, obiceiul ca în această zi, să se numere de câte ori cucul își cântă numele, număr care ar descoperi câți ani mai avem de trăit.
Flăcăii și fetele îl intrebau pe cuc când se vor căsători: „Cucule, voinicule/ Câți ani îmi vei da/ pân’ m-oi însura (mărita)?” Dacă se întâmpla ca după rostirea acestor cuvinte, cucul să cânte, cântecul său echivala cu un an de aștepare. Dimpotrivă, dacă el tăcea, tăcerea sa era semn ca avem de-a face cu o căsătorie grabnică.
De asemenea, craca pe care a cântat cucul de ziua sa, era tăiată și pusă în scăldătoarea fetelor, în speranța că flăcăii nu le vor ocoli. (Adrian Cocoșilă, www.crestinortodox.ro)
