*Cinematograful… a şaptea artă şi a doua natură a omului modern… (Silviu Stănculescu)
28 martie 1898: data la care SIBIUL făcea cunoștință cu… FILMUL și CINEMATOGRAFIA! Este momentul când are loc în sala Teatrului Orăşenesc prima proiecţie cinematografică din oraş, la doar 3 ani de la premiera mondială.
Potrivit mărturiilor istorice, aflăm că în iulie 1906 s-a deschis temporar într-o hală situată în actuala Piaţa Unirii, Elktro Bioscopul lui Ernestina Lifka care prezenta filme de scurt metraj;
În 1909 în Piaţa Unirii (Hermannsplatz) Ioan Barbu deschide „Panorama Universala” intr-un cort unde se prezentau diafilme (proiecţii de vederi din toata lumea si reclame).
Între 1911-1917 va funcţiona la Sibiu „Bioskopul Apollo” al lui Emil Toth, pionerul cinematografului în Ardeal. Între 1 aprilie-30 septembrie proiecţiile aveau loc într-un cort amplasat în faţa Cazarmei 90 din Piaţa Unirii, iar între 1 octombrie-31 martie proiecţiile aveau loc în Casa Asociaţiunii (Gesellshafthaus), clădire care era situată pe locul unde în prezent se află Cercul Militar.
Cinematografele din Sibiu în ordinea deschiderii:
Cinematograful Orăşenesc / Urania / Thalia
La 15 ianuarie 1917 se deschide Cinematograful Orăşenesc într-o clădire situată lângă actualul Teatru Radu Stanca. La 6 martie 1920 cinematograful se mută in clădirea Asociaţiunii (Gesellshafthaus) de pe Buelvardul Victoriei şi îşi schimbă denumirea in Cinema Urania. Pentru scurt timp incepand cu noiembrie 1929 s-a numit Cinema Modern, iar din 1930 devine Cinema Thalia. Cinematograful se inchide dupa incendiul din 22 ianuarie 1938 care distruge acoperisul cladirii.
Lângă cinematograf, pe locul unde exista odinioară patinoarul oraşului, s-a deschis în 1934 Gradina Thalia – primul cinematograf în aer liber din România!
Cinema Apollo
In 14 iulie 1920 in clădirea unde funcţiona inainte Cinematograful Orăşenesc se deschide Bioskop Apollo, director Melania Toth, care din 1922 va fi cumparat de Ana Petri si va deveni Cinema Apollo. Se proiectau zilnic filme „Monopol” şi „UFA”, sibienii având posibilitatea să vizioneze aici multe dintre producţiile vremii la scurt timp după premiera lor mondială.
În 24 octombrie 1937 cinema Apollo se mută intr-o clădire nouă, actualul sediu al Teatrului Radu Stanca. La 3 noiembrie 1948 este naţionalizat, iar în 1949 se închide, clădirea devenind sediul Teatrului de Stat.
Cinema Roxy / Rio / Arta
Al 3-lea cinematograf din oraş s-a deschis la 19 octombrie 1933 pe strada Faurului nr. 19 sub denumirea de Cinema Roxy, în fosta sală de dans a Restaurantului Thomas, proprietar Melania Cengari. Din 1938 devine Cinema Rio sub conducerea lui Ioan Mânzat. În 1943 a avut loc un incediu şi cinematograful a fost închis, iar după război a fost preluat o perioadă de armată.
La 3 noiembrie 1948 este naţionalizat şi în 1949 se schimbă denumirea în Cinema Arta. Dispunea de 420 locuri;
În 1967 se închide pentru că nu prezenta siguranţă în funcţionare.
Cinema Corso / Pacea
La 25 decembrie 1936 se deschide în strada Nicolae Bălcescu nr. 29 cel care va fi vreme de aproape 70 de ani cel mai mare cinematograf din Sibiu, Cinema Corso care dispunea de 1000 locuri. Din 1951 îşi schimbă denumirea în Cinema Pacea. Aici aveau loc premierele cinematografice din Sibiu în perioada comunistă, rulau filme western americane, comedii franţuzeşti sau drame indiene cu mare succes la public. În anii ’70 în holul cinematografului funcţiona un bufet unde se serveau sucuri si dulciuri. În 2005 cinematograful s-a închis, iar în 2008 clădirea a fost demolată.
Cinema Capitol / Timpuri Noi / Tineretului / Arta
S-a deschis în 4 martie 1945 în fosta Sala Unicum din strada Tribunei nr. 6, Cinema Capitol din iniţiativa lui Iosif Ritivoi şi I. Racuciu. La vremea respectiva era considerat cel mai modern cinematograf din oraş.
La 3 noiembrie 1948 este naţionalizat, iar din mai 1949 isi schimbă denumirea în Cinema Timpuri Noi, devenit ulterior Cinema Tineretului;
De la 1 octombrie 1968 se va numi Cinema Arta şi intră într-un proces de reabilitare fiind redeschis la 15 aprilie 1969. S-a închis la începutul anilor ’90.
Cinema Victoria / Tineretului
Tot după război, în august 1946, se deschide Cinema Victoria în fosta sală de sport a Gimnaziului Evanghelic din strada Al. Odobescu.
La 3 noiembrie 1948 este naţionalizat. La 28 iulie 1958 a fost dotat cu un ecran lat (al 2-lea din Sibiu) şi a devenit „Cinemascop”.
Din decembrie 1975 devine Cinema Tineretului până în anii ’90 când se închide.
Cinema Independenta
În 1954 se deschide în fostul Teatru Municipal (actuala Sala Thalia), Clubul Muncitoresc al Uzinelor Independenţa, cu cinematograf denumit Cinema Club Independenţa (1959)
S-a închis la sfârşitul anilor ’80.
Cinema 7 noiembrie
În iunie 1957 în Terezian pe strada Gladiolelor se deschide Clubul Muncitoresc al Intreprinderii “7 Noiembrie” cu cinematograf, devenit Cinema ‘7 noiembrie’.
În anul 1969 s-a deschis în Parcul Tineretului Grădina de Vară a Tineretului unde vara se proiectau filme. A funcţionat până la începutul anilor ’80.
Cinematografe improvizate au mai funcţionat şi pe strada N. Bălcescu nr. 12, în corpul din spate, unde în perioada celui de-al doilea război mondial funcţiona Clubul Ofiţerilor Germani şi în strada Gen. Magheru nr. 4 unde în 1950 se deschide un cinematograf în Sala festivă de la etaj, clădirea fiind la vremea respectivă sediul Sindicatelor Unite din Sibiu. Tot la această adresă, a funcţionat un cinematograf în aer liber numit „Grădina”, cu intrare din strada Gheorghe Lazăr (1948)
(Sursa informatiilor: Marian Bozdoc)
***FILME TURNATE LA SIBIU
„Furtuna” (1959), cu Ion Besoiu
„Secretul cifrului” (1960), Regia: Francisc Munteanu
„La patru pasi de infinit” (1964), Regia: Francisc Munteanu
„Tunelul” (1966), Regia: Francisc Munteanu
„Cerul incepe la etajul III ” (1967), Regia: Francisc Munteanu
„Haiducii” (1970), Regia: Dinu Cocea
„Mihai Viteazul” (1970), Regia: Sergiu Nicolaescu
„Atunci i-am condamnat pe toţi la moarte” (1972), Regia: Sergiu Nicolaescu, Cu: Amza Pellea
„Despre o anumita fericire” (1973), Regia: Mihai Constantinescu
„Trei zile si trei nopti” (1976) Regia: Doru Nastase
„Lumini şi umbre” (1981), Regia: Andrei Blaier
„Horea” (1984), Regia: Mircea Mureșan
„Fapt divers” (1984), Regia: Andrei Blaier
„Trenul de aur” (1987), Regia: Bohdan Poreba
„Plecarea Vlasinilor” (1982), Regia: Mircea Dragan
„Intoarcerea Vlasinilor” (1984), Regia: Mircea Dragan
„Urmasii lui Dracula” (1991), Regia Prodon Vadim (Moldova)
„Amen” (2002), Regia: Costa-Gavras, Cu: Ulrich Tukur
„Den förste zigenaren i rymden” (2002 mini serial), Regia: Agneta Fagerström-Olsson
„Dracula II: Ascension” (2003 video)
„Dracula III: Legacy” (2005 video)
„Cocoşul decapitat” (2007), Regia: Radu Gabrea
„Gala” (2007, serial de televiziune). Regia: Ionel Popescu
„Carnera: The Walking Mountain” (2008), Regia: Renzo Martinelli
„Krabat” (2008), Regia: Marco Kreuzpaintner, Cu: David Kross
„Călătoria lui Gruber” (2008), Regia: Radu Gabrea
„O casă aparte” (2008 documentar), Regia: Thomas Beckmann, Martin Nudow
„Nunţi muzici şi casete video” (2008 documentar), Regia: Tudor Giurgiu
„Mânuşile Roşii” (2009), Regia: Radu Grabea
“Tatăl fantomă” (2010) Regia: Lucian Georgescu, Cu Marcel Iureş
“Ghost Rider 2”, (2010) Regia: Mark Neveldine, Brian Taylor, Cu Nicolas Cage
„Blutbruder teilen alles” / Frati de cruce (2011) (Austria)
„Jai Ho” (Mental), 2013, India, cu Salman Khan
„Blood” (2014), mini-serie, Televiziunea coreeană KBS, Regia: Kee Minsoo
„Raaz” (2016), India, Regia: Vikram Bhatt
„Spyder” (2017), India, Regia: AR Murugadoss
Sursa foto: cultura.sibiu.ro
