Marile universități pun presiune pe clasa politică: „Criza trebuie rezolvată rapid”. Cele 10 solicitări lansate de la Sibiu

Nouă dintre cele mai importante universități din România cer formarea rapidă a unui nou guvern, deblocarea concursurilor din educație și o rectificare bugetară care să permită continuarea proiectelor. Reuniți la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, membrii Consorțiului Universitaria au formulat zece solicitări privind finanțarea cercetării, bursele sociale, studiile doctorale și salarizarea personalului din educație.

Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu (ULBS) a găzduit, în perioada 8–10 octombrie 2026, reuniunea Consorțiului Universitaria. Peste 100 de rectori, președinți ai senatelor universitare, prorectori, directori administrativi, lideri sindicali și reprezentanți ai studenților au participat la discuțiile dedicate problemelor majore din învățământul superior românesc.

Mesajul cu cea mai puternică miză publică a fost adresat partidelor politice. Consorțiul Universitaria le solicită să rezolve rapid criza politică, prin negocieri responsabile care să conducă la formarea unui nou guvern capabil să gestioneze și urgențele din educație.

Printre problemele semnalate se numără blocarea concursurilor, nevoia unei rectificări bugetare și întârzierile care afectează proiectele de cercetare și activitățile curente ale instituțiilor de învățământ superior.

Universitățile cer un buget predictibil pentru 2027

Reprezentanții Consorțiului avertizează că bugetul pentru anul 2027 trebuie aprobat la timp și dimensionat în funcție de nevoile reale ale sistemului educațional.

Întârzierile din anii anteriori au provocat, potrivit universităților, disfuncții majore în planificarea activităților, în implementarea proiectelor de cercetare și în dezvoltarea instituțională.

Participanții la reuniunea de la Sibiu solicită și transparentizarea principiilor după care sunt distribuite fondurile publice către universități. Ei susțin ca finanțarea să fie legată mai clar de performanță, de numărul real al studenților și de resursele umane implicate în activitatea didactică și de cercetare.

România, la coada Uniunii Europene în privința cercetării

Finanțarea cercetării a fost una dintre temele centrale ale reuniunii Consorțiului Universitaria. Conform datelor prezentate de acesta, România a alocat cercetării și dezvoltării doar 0,46% din PIB în 2024, cel mai redus nivel din Uniunea Europeană, în condițiile în care media europeană a fost de 2,24%.

Universitățile cer autorităților române să se implice activ în negocierile privind Cadrul financiar multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2028–2034 și bugetul viitorului Program-cadru pentru cercetare și inovare, FP10, succesorul programului Orizont Europa.

Consorțiul propune ca experții recunoscuți din universități să fie consultați în procesul de negociere, astfel încât România să își poată susține mai eficient interesele și să obțină fonduri pentru cercetare, inovare și transfer tehnologic.

Membrii organizației salută lansarea programului „Centre de Excelență”, descris drept cel mai amplu demers competițional de finanțare a cercetării din România postdecembristă. În același timp, ei solicită continuarea politicilor prin care fondurile publice urmează cercetătorii, echipele și instituțiile care demonstrează performanță și impact științific.

O altă propunere vizează constituirea unui fond special pentru universitățile încadrate în prima clasă de performanță, care să fie distribuit prin competiții dedicate sau pe baza unor indicatori clari.

Reguli mai stricte pentru organizarea studiilor doctorale

Consorțiul Universitaria susține evaluarea activității de cercetare din universități, dar solicită ca rezultatele să reflecte misiunea asumată de fiecare instituție: universitate de cercetare avansată, universitate de cercetare și educație sau universitate de educație.

În privința doctoratelor, reprezentanții celor nouă instituții consideră că dreptul de a organiza asemenea studii trebuie condiționat de existența unui personal înalt calificat, stabil și angajat al universității, precum și de o infrastructură de cercetare relevantă.

Metodologia de înființare și evaluare a studiilor doctorale ar trebui revizuită prin introducerea unor indicatori mai exigenți. Evaluarea trebuie să garanteze calitatea cercetării, afirmă Consorțiul, nu să rămână o simplă verificare administrativă.

Noi criterii pentru locurile finanțate de la buget

Universitățile reclamă lipsa unor criterii transparente și existența unor inechități în repartizarea locurilor finanțate de la buget la programele de licență, masterat și doctorat.

Consorțiul Universitaria anunță că va propune un set de criterii bazate pe performanță. Locurile rămase neocupate în urma admiterii la anumite instituții ar putea fi redistribuite către universitățile performante care au o pondere ridicată a studenților cu taxă.

Pentru metodologia de finanțare aferentă anului 2027, Consorțiul propune ca jumătate din finanțarea suplimentară să fie repartizată în funcție de numărul studenților finanțați de la buget, iar cealaltă jumătate în funcție de numărul cadrelor didactice și al cercetătorilor angajați cu normă întreagă.

Membrii organizației cer și redirecționarea fondurilor către domenii subfinanțate, precum limbile străine rare și programele de pregătire a profesorilor în discipline în care deficitul de personal se accentuează: fizică, chimie, biologie, istorie sau filosofie.

Burse sociale, cămine și combaterea abandonului universitar

O parte dintre solicitări îi vizează direct pe studenți. Consorțiul cere Ministerului Educației și Cercetării să clarifice criteriile medicale pentru acordarea burselor sociale, astfel încât afecțiunile care dau dreptul la sprijin financiar să fie delimitate fără echivoc.

Universitățile solicită, de asemenea, finanțarea centrelor de consiliere și orientare în carieră, responsabile inclusiv de aplicarea măsurilor pentru combaterea abandonului universitar.

O altă revendicare privește majorarea subvențiilor pentru cămine și cantine, în raport cu costurile reale de funcționare.

Schimbări cerute în formarea profesorilor

Consorțiul Universitaria solicită consultarea efectivă a universităților comprehensive înaintea revizuirii programelor de pregătire a personalului didactic din învățământul preuniversitar și universitar.

Pentru modulele psihopedagogice de nivel I și II este propusă folosirea principiului microcertificărilor, alături de recunoașterea competențelor dobândite prin programe de formare și prin experiența anterioară sau simultană de predare.

Salarii mai echitabile în educație

Ultimul punct al documentului adoptat la Sibiu vizează salarizarea. Universitățile solicită poziționarea corespunzătoare a sectorului educațional în raport cu celelalte familii ocupaționale, atât pentru funcțiile de conducere, cât și pentru cele de execuție.

Argumentul invocat este rolul major pe care educația îl are în dezvoltarea economică și socială a României.

Nouă universități, mesaj comun de la Sibiu

La reuniune au fost reprezentate Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Universitatea din București, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Academia de Studii Economice din București, Universitatea de Vest din Timișoara, Universitatea din Craiova, Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați și Universitatea „Ovidius” din Constanța.

Consorțiul Universitaria se reunește de două ori pe an, în cadrul unor sesiuni tematice organizate de instituția gazdă. Participanții la ediția desfășurată la ULBS au vizitat și Campusul Dual inaugurat recent.

Prin documentul comun adoptat la Sibiu, cele nouă universități cer autorităților nu doar fonduri suplimentare, ci și reguli transparente, predictibilitate și o legătură directă între performanța academică și distribuirea banilor publici.