Sibiul rămâne, fără doar şi poate o uluitoare poveste prin sine însăşi. Un oraş cu mii de istorii, amintiri şi iniţiative de pionierat, încă din timpuri imemoriale. Ei bine, nu demult, istoricul Răzvan Pop, directorul Direcţiei Judeţene de Cultură, Culte şi Patrimoniu a publicat pe blogul personal istoria… vechiului port şi al unui canal care traversa odinioară oraşul de pe Cibin.
Iată despre ce este vorba:
„Venirea habsburgilor în Transilvania a însemnat inclusiv demararea unor lucrări pentru construcţia unor elemente de apărare în scopul asigurării posesiei acestei provincii, atât împotriva atacurilor exterioare, cât şi împotriva elementelor recalcitrante din interior, iar capitala nu putea fi ocolită de această tendință.
În acest sens, generalul Rabutin, comandantul general al armatelor imperiale din Transilvania, a avut ideea construirii unei citadele în imediata apropiere a cetăţii.
Necesitatea aducerii materialelor care urmau să construiască citadela îi face pe inginerii austrieci a propune amenajarea unui canal pe care urmau să aducă aceste materiale.
Pe hărți apare ca: ”Porto des Canals von Gurareu, auf welchen von Steinbruch daselbst die Materialien zugefuhret worden Seynd”. Reprezentarea arată că acest port se conecta cu un canal spre sud-vest, denumit pe plan „Canal von Gurareu”, deci era vorba despre un canal care ducea până în localitatea Gura Râului.
Puține sunt informațiile legate de acest aspect, doar Ludwig Reissenberger (aici), Otto Czekelius (aici), Iuliana Fabritius-Dancu (aici) şi Emil Sigerus (aici) amintind de acest canal si de portul său.
Ne putem întreba de ce au construit acesct întreg complex când ar fi putut olosi cursul Cibinului care se apropia de șantierul citadelei și care curgea spre oraș. Explicația este destul de simplă. Era mult mai scump să regularizeze râul decât să amenajeze acest canal și bazinul de manevrare și descărcare. Plus de asta Cibinul nu vine din zona carierei de piatră de la Gura Râului.
În schimb s-au folosit de pârul Muhlbach, care curgea în zona străzilor Morilor-Filosofilor-Alba Iulia-Arghezi-Cârlova. Restul amenajărilor necesare canalului și portului, considerăm în urma analizei hărților că, astăzi, cuprind zone din străzile cartierului Ştrand, făcând joncţiunea cu o parte a canalului rămasă și astăzi vizibilă la baza cartierului Tilişca.
Întreg complexul avea în structura sa canalul, un bazin principal, un bazin secundar și alte canale secundare. Cele două bazine erau legate printr-un canal cu două braţe care formau un unghi drept. Rolul acestei forme era, probabil, acela de a diminua viteza apei, astfel încât să nu creeze probleme bărcilor venite din sens opus curentului, tractate de atelajele de cai în timpul operaţiunilor de tragere la edec.
Bazinul principal avea o formă trapezoidală, cu braţele inegale. Forma acestuia nu a fost, evident, aleasă întâmplător, fiind determinată de traficul estimat, ca şi de relativa poziţionare faţă de căile de acces spre citadelă.
Canalul principal avea o lungime de aproximativ 13,5 kilometri. Acesta mai era vizibil pe cele două hărţi iosefine din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Canalul mai este vizibil pe o hartă militară din 1863. Pe aceasta apare sub denumirea Alter Canal.
Descărcarea avea loc în bazinul secundar pe laturile de pe partea stângă, bărcile descărcate fiind trase la edec pe partea dreaptă, pe braţul în unghi drept până în bazinul principal; În bazinul principal, bărcile golite alcătuiau convoaie de câte 10 bărci. Se aştepta până se forma un număr de 10 pentru alcătuirea unui convoi. Convoaiele erau apoi trase la edec din bazinul mare pe canal până la Gura Râului. Aici fiecare barcă era încărcată cu piatră şi apoi era adusă singură în aval pe canal, pe acelaşi traseu. În momentul în care ultima dintre cele 10 bărci de transport care alcătuiau un convoi cobora în aval, un alt convoi format tot din 10 bărci goale pornea din bazinul principal. În răstimpul în care aceste 10 bărci urmau să fie încărcate, celelalte 10 ar fi fost descărcate în bazinul secundar.
La Sibiu, la începutul secolului al XVIII-lea, a fost proiectat şi construit un circuit hidrotehnic complex, unic în interiorul arcului carpatic în stadiul actual al cercetărilor. Această construcţie este cu atât mai importantă cu cât a fost realizată cu mai mult de două decenii înainte începerea lucrărilor de canalizare şi navigabilizare a cursului Begăi, lucrare socotită a fi fost prima lucrare hidrotehnică modernă de pe teritoriul actual al României.
Interesant ar fi contextualizarea acestuia în harta europeană a canalelor. Cred că vom avea niste concluzii interesante”.
Explicatii:
Foto1- model de canal cu edec și tractare pe sol cu ajutorul cailor. acest canal se afla în SUA. sursa: boards.straightdope.com
Foto 2- harta de la 1754 a Sibiului. o simplă lecturare a textelor de pe hartă ne clarifică existența canalului și portului.
sursa foto: Razvan Pop
