„Veşnicia s-a născut la sat”. Şi Târnăvioara (undeva, în nordul oraşului Copşa Mică) o demonstrează din plin.
1,3 milioane de lei. Târnăvioara. Proiect. Altfel spus, drumul tradiţiei care se întoarce acasă. Chiar dacă, peste timp, negrul de fum şi sărăcia puseseră stăpânire peste sat. Azi, administraţia oraşului Copşa Mică (al cărui cartier e acum micul sat săsesc), dra şi localnicii şi membrii Asociaţiei pentru Înfrumuseţarea Oraşului Sibiu (AIOS) pun mână de la mână şi sunt gata să ducă la bun sfârşit o iniţiativă pe cât de ingenioasă şi generoasă, pe atât de provocatoare şi mai cu seamă necesară.
În urmă cu doi ani, administraţia locală, împreună cu AIOS dar şi cu Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu demarau discuţiile privind restaurarea satului Târnăvioara, un loc plin de tradiţii şi cu un extraordinar potenţial patrimonial şi cultural, dar căzut pradă sărăciei şi „crampelor” provocate de industrilizare şi, implicit, de poluarea excesivă. Tot atunci, a fost organiyată şi o tabără de lucru cu studenţi de la arhitectură, pentru găsirea unor soluţii optime în vederea readucerii satului în parametrii tradiţiei săseşti de odinioară, iar lucrurile au avansat, conturând perspectiva unui proiect mult mai amplu.
Ei bine, sâmbătă, la şcoala din Târnăvioara a avut loc o nouă dezbatere privind implementarea iniţiativei care, practic, are mai multe obiective. La loc de cinste pe lista de priorităţi se află reabilitarea în stil tradiţional a 5 faţade pentru tot atâtea case, două dintre clădiri urmând a fi reabilitate şi în interior, unde vor fi găzduite ateliere de meşteşuguri tradiţionale specifice zonei. Acestea, la rândul lor, vor şcoli localinicii pe filiera vechilor meserii cu ajutorul cărora oamenii din zonă să câştige o pâine, dar să poată, al rândul lor, să îşi pună propriile case sub imperiul aceluiaşi spirit al tradiţiei nealterate. Concret, aşa cum ne-au confirmat surse din cadrul Primăriei, după finalizarea primului pas din proiect (cele 5 case), autorităţile sunt dispuse să facă eforturi să sprijine în acest sens reabilitarea măcar a câte două case anula, dar şi a grădinilor şi străzilor „aşa cum era în vremea saşilor, că tare frumos mai era”) (n.r. în Târnăvioara acum sunt cca 130 de case- dintre care 20 în proprietatea primăriei).
Ca să ne convingă de impactul discuţiilor despre proiect asupra localnicilor, cei de la primărie ne-au dat un exemplu care nu mai are nevoie de comentarii: „În sat, acum mai sunt dor două săsoaice şi un sas revenit în locurile natale, care, deşi nu şi-a mai găsit casa părintească, dar a cumpărat o alta şi, acum câţiva ani, când a cumpărat-o, a reabilitat-o, a modernizat-o, chiar, pentru e e o casă foarte veche. Acum, însă, e dispus să participe la proiect, să şi-o refacă în stil tradiţional, să renunţe complet la modificările aduse şi să urmeze intenţiilor noastre”. Tot astfel am aflat că cele mai multe case din Târnăvioara sunt chiar mai vechi decât oraşul „adoptiv” Copşa Mică, şi că, la un moment dat, în lipsa saşilor care au părăsit satul dar şi România, pe vremea comuniştilor, aici au fost aduşi oameni de al oraş, care datorită unei vieţi la limită, nu-şi mai puteau permite traiul urban, dar nici aici nu au putut decât să traiască decât de azi pe mâine, fără să poată repara sau întreţine cum se cuvine gospodăriile şi casele.
Sâmbătă, participanţii la proiect au discutat şi despre înfiinţarea unui Centrul Cultural al Diversitatii Europene la Tarnavioara, precum şi despre alte priorităţi pentru acest an:
-instruirea certificata a 20 de persoane in mestesuguri traditionale
-reabilitarea fatadelor a 5 case traditionale
-targuri, expozitii.
Parteneri: AIOS, Primaria Copsa Mica, Muzeul ASTRA
Finanţatorii proiectului sunt: Guvernele din Norvegia, Islanda si Lichtenstein şi, în mică parte şi autorităţile locale.
Surse foto: Primăria Copşa Mică, www.worldwideromania.com
