Enciclopedie de weekend: SACADATE

A alunecat pamantul???… Săcădate (în dialectul săsesc Zakedot, în germană Sakadat, Sakadaten, Sekedaten, în maghiară Oltszakadát, colocvial Szakadát) este o localitate în județul Sibiu, Transilvania, România. Astazi este sat apartinator al Avrigului, cu oameni harnici si cu spirit civic, care stiu sa pastreze traditiile dar si renumele de buni gospodari.

Atestare documentară

Asa cum sustin istoricii, prima atestare documentară a localității Săcădate este consemnata într-un document din anul 1380 (desi sunt si surse care indica anul 1306- “Villicus et populi de Zakadath”- http://arheologie.ulbsibiu.ro/), când satul este reprezentat de către doi sași localnici la Scaunul Sibiului. Conform celor scrise de cei care au studiat istoria satului: Podea Ioan(localnic) în 1911 și András János Dombi (localnic și preot în Bungard) într-o lucrare publicată în 1912 ca răspuns la monografia precedentă, se constată o dispută referitoare la hegemonia înființării localității între maghiari, români și sași. Vámszer Géza publică în 2008 „Monografia Săcădate” bazată pe manuscrisele lui András János Dombi precum și pe amintirile și declarațiile bătrânilor maghiari ai satului.

Etimologia maghiară a denumirii localității.

Se stie ca multe dintre localitățile din sudul Transilvaniei au apaținut Regatului Ungariei.

De luat in seama afirmația lui Adolf Schullerus: „…recunoaștem că la colonizarea sașilor au găsit secui în partea dreaptă a Oltului. Acești secui au apărat granița sudică a Ungariei.”

A.Schullerus afirmă că, dacă regii unguri au asigurat apărarea granițelor de est la Odorhei, Ciuc și Trei Scaune, același lucru au făcut și în sudul Transilvaniei chiar dacă pericolul de invazii era mai redus.

G.Müller consideră că Schullerus ar fi greșit în afirmațiile sale și susține că toate coloniile din sudul Ardealului au fost săsești și că maghiarii și secuii au fost colonizați aici după invazia tătară și turcească din secolul al XVI-lea. G.Müller adduce, si el, următoarele argumente:

-faptul că biserica maghiară din Săcădate a aparținut de biserica germană a Sibiului.

-prima atestare documentară a localității face referire la reprezentanții sași ai satului la Scaunul Sibiului în 1380.

-primele documente care fac referire la populația maghiară din Săcădate sunt datate în perioada 1494-1497.

V.Géza susține, fără a aduce dovezi, că la sfârșitul secolului al XI-lea în sudul graniței maghiare (linia a II-a de apărare), aflată pe linia Orăștie, Sebeșul Săsesc, Ocna Sibiului, Copșa Mică, Mediaș, Sighișoara, Homorod, Hălmaghi, ar fi fost teritoriu nelocuit și sugerează ideea că grănicerii maghiari l-ar fi populat. O dată cu apariția teritoriilor Sepsi, Orbai și Kézdi sub regele Andrei al II-lea, susține V.Géza, secuii s-au retras în noile posesiuni, rămânând desigur o parte a lor în vechile teritorii populate cum este cazul localității Săcădate.

 A.Schullerus sustine: colonizarea sașilor petrecută la mijlocul secolului al XII-lea s-a făcut sub linia a II-a de apărare, spre sudul Transilvaniei(linia I de apărare).

Numele localității

În decursul timpului localitatea a purtat o mulțime de nume derivate din „Szakadát” care semnifică în limba maghiară „alunecare de pământ”, ceea c ear putea vorbi de amintirea unor fenomene dcare au marcat viata localnicilor, in trecut. Astfel în secolul al XIV-lea și al XV-lea este denumită: Zeckat, Zectat, Czektat, Czekit, Cheket, Chekethe, Czektet, Czeckat și în 1494 apare sub forma de Zakadath. O dată cu modificarea gramaticii maghiare începută în secolul al XVII-lea, continuând cu secolul al XVIII-lea și al XIX-lea când „cz” s-a transformat în „sz” se fundamentează denumirea de Szakadát. În 1790 se menționează și o formă latină a numelui: „Sacadatinum” precum și numele românesc de Săcădate. În germană numele satului a fost Sakadat, Szakadat și Szakadath. În jurul anului 1900 denumirea s-a schimbat în „Oltszakadát” care face diferențierea dintre Săcădate din Sibiu și Mezöszakadát din Bihor și Mureș. Similar, a existat o localitate cu această denumire și în Ungaria, lângă lacul Balaton, care a fost cedată în 1055 călugărilor din Tihany.