Accident feroviar în Egipt, după coliziunea a două trenuri: patru morți și 88 de răniți. Un mecanic de locomotivă, printre victime
Mineral Proiect Invest SA, compania care dezvoltă proiectul de exploatare a magneziului din Valea Dobra, comuna Rășinari, anunță investiții de peste 400 de milioane de euro și promite o tehnologie sigură. Planurile au provocat însă proteste, o petiție semnată de peste 2.000 de persoane și solicitări pentru organizarea unui referendum local. Primăria Săliște precizează că nu a concesionat niciun teren și că nicio decizie nu va fi adoptată înaintea unei dezbateri publice.
Proiectul de exploatare și procesare a magneziului din județul Sibiu a intrat într-o etapă decisivă, după ce Mineral Proiect Invest SA, cunoscută și sub denumirea MPI Magnesium, a anunțat obținerea licenței de concesiune pentru exploatarea zăcământului din zona Valea Dobra, comuna Rășinari.
Licența a fost acordată la 7 septembrie 2026. Investitorul prezintă inițiativa drept primul proiect industrial integrat de magneziu din Uniunea Europeană ajuns într-o fază avansată, cu extracția și procesarea realizate pe teritoriul României.
Anunțul companiei nu a eliminat însă temerile comunităților din Rășinari și Săliște. Localnicii solicită acces la documentația tehnică, evaluări independente privind efectele asupra mediului și garanții referitoare la riscurile pentru sănătatea populației.
Investiție de peste 400 de milioane de euro
Potrivit MPI Magnesium, proiectul va fi dezvoltat în mai multe etape și presupune o investiție totală estimată la peste 400 de milioane de euro. Resursele disponibile ar depăși 50 de milioane de tone de zăcământ.
În prima etapă, compania intenționează să investească aproape 100 de milioane de euro în deschiderea carierei, construirea unei uzine de procesare la Săliște și amenajarea unui funicular electric destinat transportului minereului.
Reprezentanții investitorului susțin că transportul va fi realizat cu ajutorul funicularului și al camioanelor electrice, pentru reducerea impactului asupra mediului.
„Obiectivul nostru este să transformăm această resursă într-o sursă europeană de produse din magneziu cu valoare adăugată ridicată și să contribuim astfel la reducerea uneia dintre dependențele strategice ale Uniunii Europene”, a declarat pentru Libertatea Andrei Degeratu, președinte și director general al Mineral Proiect Invest SA.
Compania afirmă că va răspunde întrebărilor formulate de comunitate și că va publica pe site-ul propriu informații suplimentare despre tehnologia utilizată și efectele potențiale asupra mediului.
Temeri privind azbestul și folosirea acidului clorhidric
Una dintre principalele îngrijorări exprimate de localnici privește posibilitatea existenței unor minerale asbestiforme în roca extrasă. Serpentinitul poate conține azbest natural, iar contestatarii proiectului se tem că eventualele fibre ar putea fi dispersate în jurul carierei.
În spațiul public a fost invocat inclusiv un posibil impact pe o rază de până la 10 kilometri. Această estimare și riscul efectiv urmează să fie clarificate prin documentația de mediu și prin analize de specialitate.
MPI Magnesium susține că forajele efectuate nu au identificat urme de azbest în zona Rășinari. Compania afirmă, de asemenea, că procesul tehnologic propus este sigur și nepoluant.
Localnicii cer însă verificări independente ale efectelor asupra aerului, apei și solului, precum și publicarea integrală a studiilor relevante.
În ședința Consiliului Local Săliște din 21 septembrie, Mircea Bozan, unul dintre inițiatorii protestului, a solicitat informații despre cantitatea de acid clorhidric care ar urma să fie utilizată în uzina de procesare. El a criticat și modul în care populația a fost informată până în prezent.
Primăria Săliște: Nu a fost concesionat niciun teren
În contextul presiunii publice, Primăria Săliște a anunțat că nu a aprobat concesionarea terenului necesar uzinei și că nu a semnat niciun contract cu investitorul.
Administrația locală precizează că proiectul va fi analizat, apoi prezentat în cadrul unor dezbateri publice, înainte ca membrii Consiliului Local să voteze asupra oportunității investiției.
„Urmează ca, în perioada următoare, să fie analizat proiectul, apoi vor avea loc dezbateri publice, în care locuitorii zonei își pot susține opiniile, iar ulterior va fi luată o decizie, în cadrul Consiliului Local, cu privire la oportunitatea sau nu de deschidere a unei astfel de uzine la Săliște. Nu a fost concesionat niciun teren și nu a fost semnat niciun contract cu firma respectivă”, a transmis administrația locală.
Prin urmare, obținerea licenței de exploatare nu echivalează cu aprobarea construirii uzinei și nici cu autorizarea tuturor lucrărilor prevăzute în proiect.
Peste 2.000 de semnături împotriva proiectului
Opoziția locală s-a intensificat în ultimele zile. Peste 2.000 de persoane au semnat o petiție pentru oprirea proiectului, iar participanții la protestele organizate la Săliște au cerut inclusiv desfășurarea unui referendum local.
Unii dintre contestatari au declarat că investiția „se va face doar peste cadavrele noastre”, formulare care ilustrează tensiunea tot mai ridicată din comunitate.
Principalele revendicări vizează publicarea documentației tehnice și de mediu, realizarea unor studii independente și consultarea populației înaintea adoptării oricărei hotărâri administrative.
Ce aprobări mai sunt necesare
Pentru ca proiectul să poată avansa, investitorul trebuie să obțină acordul Consiliului Local Săliște pentru documentația urbanistică necesară construirii uzinei. Este necesar și avizul de mediu emis de autoritatea județeană competentă din Sibiu.
O hotărâre similară trebuie adoptată de Consiliul Local Rășinari pentru investițiile planificate pe teritoriul comunei.
Aceste proceduri vor include analizarea documentației și parcurgerea etapelor legale de consultare publică. În lipsa aprobărilor locale și de mediu, licența de exploatare nu este suficientă pentru realizarea întregului proiect industrial.
Locuri de muncă și venituri promise comunităților
MPI Magnesium estimează că uzina de procesare ar putea genera 75 de locuri de muncă, iar activitatea din carieră încă 25. Într-o etapă ulterioară, numărul total al angajaților ar putea ajunge la 150.
Conform estimărilor prezentate pentru o perioadă de exploatare de 20 de ani, proiectul ar urma să aducă venituri de aproximativ 1,5 milioane de euro bugetului local al comunei Rășinari și de 1,2 milioane de euro bugetului orașului Săliște. Alte aproximativ 700.000 de euro ar urma să ajungă la bugetul de stat.
Cifrele reprezintă estimările investitorului și vor trebui analizate în raport cu forma finală a proiectului, obligațiile fiscale și condițiile care ar putea fi impuse prin acordurile administrative și de mediu.
Proiectul de la Valea Dobra se află astfel la intersecția dintre interesul strategic al Uniunii Europene pentru materiile prime critice, promisiunea unei investiții industriale majore și temerile unei comunități care cere dovezi, transparență și un cuvânt decisiv în privința viitorului zonei.
