Peste 250 de obiecte arheologice, de acum 5-8000 de ani. Masca miniaturala de la Cristian I, carul votiv si tezaurul monetar de la Miercurea Sibiului IV, sceptrul de corn de cerb de la Miercurea Sibiului III, vase întregi si întregibile, figurine zoomorfe si antropomorfe, amulete, unelte, piese de podoaba din siturile Turdas, Cristian I-III, Miercurea Sibiului I-V si multe alte exponate, ce pot starni curiozitatea si admiratia curiosilor si pasionatilor de istorie, deschid noi file si provocari la Muzeul Naţional Brukenthal.
Expoziţia care va fi vernisată joi, 18 iulie (ora 16.30) este, de altfel, componenta unui proiect cofinanţat prin fonduri ale Administraţiei Fondului Cultural Naţional şi presupune etalarea celor mai valoare obiecte arheologice care au fost descoperite de o echipă interdisciplinară complexă compusă din peste 40 de specialişti, pe cele 9 şantiere de salvare deschise de Muzeul Naţional Brukenthal în ultimii doi ani.
Totodată, în perioada 19-21 iulie 2013, Muzeul Naţional Brukenthal anunţă desfăşurarea simpozionului Cercetarea preventivă. Provocarea arheologică a zilelor noastre
Concret, este vorba de derularea Proiectui cofinanţat prin Administraţia Fondului Cultural Naţional (contract nr. 197 din 19.04.2013)
Aşa cum susţin organizatorii, dată fiind vasta experienţă în desfăşurarea unor cercetări arheologice preventive extinse, Muzeul Naţional Brukenthal deschide o serie de dezbateri pe tema importanţei cercetării arheologice preventive în contextul permanentei remodelări a noţiunilor privind misiunea muzeului.
În cadrul proiectului, în perioada 19-21 iulie 2013, va avea loc simpozionul Cercetarea preventivă. Provocarea arheologică a zilelor noastre la care vor participa specialişti reputaţi în domeniu din ţară.
Scopul acestei generoase iniţiative este dublu, de a aduce în atenţia publicului piese arheologice de valoare deosebită care nu au mai fost expuse până în acest moment şi de a genera o dezbatere atât în rândul specialiştilor, cât şi al societăţii civile, privitor la importanta cercetărilor arheologice preventive în contextul investiţiilor mari ale statului român în construcţia sistemului de autostrăzi al României.
În condiţiile în care profesia de arheolog este puţin cunoscută ca activităţi şi responsabilităţi de bază, se doreşte crearea bazelor unui dialog intercultural la nivel naţional, adresat atât specialiştilor (prin simpozionul unde vor fi prezentate descoperirile făcute pe şantierele de salvare la nivel naţional şi catalogul expoziţiei), cât şi publicului larg (prin intermediul expoziţiei, al mesei rotunde şi a întâlnirii cu presa).
