Ridică-ți fruntea, române și du-ți gândul la ostașul ce-ți veghează țara. Ridică-ți, române, rugăciunea și pune-o într-un altar pe care mii și mii de eroi l-au construit dincolo de timp și spațiu, cu trupurile și viețile lor în Biserica cea mai frumoasă pentru tine și copiii tăi- NEAMUL ROMÂNESC! Ia, bunule român, o bucată de pâine sau de mămăligă și fă-ți sărbătoare în suflet, că acestea-s rodul fain din sămânța celor viteji…
Române, îmbracă-ți azi tricolorul ca pe un talisman, ca pe o haină împărătească și spune din toată inima „LA MULȚI ANI!” ARMATEI.
Forţele Armate Române au în componenţă trei categorii de arme: Forţele Terestre, Forţele Aeriene, Forţele Navale, aflate sub comanda Statului Major General, direct subordonat Ministerului Apărării Naţionale. Pe timp de război, Preşedintele României este comandatul suprem al Forţelor Armatei.
Bazele moderne ale constituirii şi consacrării Forţelor Terestre pot fi plasate în timp din cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea.
Aviaţia militară română a luat fiinţă în anul 1910, datorită colaborării societăţii civile cu Ministerul de Război, iar primul avion militar de concepţie şi construcţie românească, proiectat de inginerul aviator Aurel Vlaicu şi realizat la Arsenalul Armatei, a zburat la 17 iunie 1910.
După unirea Principatelor Române, în anul 1859, s-a acţionat pentru contopirea flotelor din Moldova şi Muntenia şi organizarea unei structuri navale unitare ce s-a numit Corpul Flotilei. Prima flotilă militară a statului român a avut în compunere şase şalupe-canoniere şi era dispusă în şase baze, în porturile Chilia, Ismail, Galaţi, Brăila, Giurgiu şi Calafat. „Delfinul” este numele a primului din cele două submersibile cu acest nume ale Marinei Militare Române. Cel actual, numit tot „Delfinul”, în memoria primului, a fost construit în URSS. Marina Militară Română mai avea, înainte de Al Doilea Război Mondial, alte două submarine: Rechinul şi Marsuinul.
foto: Academia Forțelor Terestre
