De straja Mediasului. O „inima” de credinta, istorie, arhitectura ce bate, canta si se roaga în… inima tarii. Din orice colt ai privi panorama Mediasului, ea, biserica, îti va iesi în cale maiestuoasa, distinsa, misterioasa, ca o doamna din alte vremi încapatanata în a tot spune povesti si istorii ce merita ascultate.
Biserica fortificată Sf. Margareta din Mediaş (Biserica se află sub patronajul Sf. Margareta a Ungariei, canonizată în 1276.), una din cele mai frumoase din Ardeal, a fost construită în jurul anului 1488 în stil gotic, fiind străjuită de un zid de apărare cu turnuri. (totuşi, unele izvoare indică anul 1414 ca anul primei menţiuni a bisericii Sf Margareta). Mai exact, din prima biserica (biserica I) a fost descoperit corul poligonal, încheiat în trei laturi, încadrat în flancuri de câte o încăpere dreptunghiulara alungita. Aceste urme se afla sub nivelul actual de calcare, în primele doua trevee estice ale navei centrale si au fost datate, atât în relaţie cu biserica II, cât şi după forma corului, la sfârşitul secolului al XII-lea.
Biserica II a rezultat prin alungirea monumentului anterior astfel încât noul cor s-a întins sub corul actual, partea sa estică situându-se sub masa altarului existent. Din acest motiv, partea estica a absidei se presupune ca a fost de asemenea poligonala. A rezultat deci o biserica-sala lunga de 37 metri si lata de 11, 50 metri, cu o sacristie în nordul corului. Monumentul a fost datat de arheologi, pe baza a doua monede descoperite în perioada anilor 1330-1340. În etapa următoare, din lipsa de spaţiu, biserica II a fost lărgită înspre nord, păstrându-se elementele existente, dar conturându-se o colaterala nordica; pe locul vechilor ziduri de nord au fost ridicaţi patru stâlpi pătraţi care asigurau, prin intermediul unor arcade frânte, legătura dintre cele doua compartimente. Faza a fost datata între 1380-1400. Rezulta de aici faptul ca o perioada de câteva decenii biserica a avut doar nave neboltite. În schimb, atât peretele nordic al colateralei cât si cel al navei centrale au fost pictate de un grup de pictori în anul 1420.
Târgul
În vechime, de ziua Sf. Margareta (13 iulie), se organiza „cu sfinţenie” un mare târg, unde se întâlneau meşteşugarii din toate părţile Transilvaniei şi unde breslele meşteşugarilor stabileau măsuri pentru apărarea intereselor lor profesionale şi comerciale, având ocazia de a vinde cât mai multe din produsele lor apreciate atât în ţară, cât şi peste hotare.
Tot aici se găseşte şi celebrul Turn înclinat din cauza structurii solului, construit în 1460, a fost supraînălţat cu 3 nivele în 1550, iar în 1551 când a atins înălţimea de 68,5 m, şi a mai primit 4 turnuleţe, în semn, că oraşul avea judecătorie.
În 1783 acoperişul lăcaşului a fost refăcut, iar cele patru turnuri reparate. Totodată, globul aurit montat în anul 1550 în vârful turnului a fost coborât şi cu această ocazie, conform obiceiului timpului a fost citită „corespondenţa” strămoşilor, ceea ce, se spune a dar fiori şi emoţii părtaşilor la eveniment, mulţi temându-se la acea vreme ca nu cumva să se răzbune înaintaşii…
De asemenea, atrag privirile şi admiraţia picturile murale executate în sec.XIV-XV pe pereţii înteriori. Altarul din trei părţi, triptichonul a fost realizat în 1480. Picturile acestuia oglindesc suferinţele lui Isus.Se presupune că tablourile au fost realizate în Austria, fiindcă sub braţul lui Isus crucifiat este uşor de recunoscut imaginea Vienei. Un „punct de atracţie” sunt şi covoarele orientale, unele din sec.XVI, donate de credincioşi, dar şi cristelniţa de bronz, datând din secolul XIV (apreciat ca cel mai vechi obiect de cult din Transilvania). Baldachinul amvonului a fost realizat în 1679 de meşterul Sigismund Moess.
Colecţia cuprinde obiecte de cult realizate de meşteri argintari, precum şi valoroase covoare anatoliene din secolele XVI-XVIII, donaţii ale credincioşilor. Cel mai vechi obiect este însă cristelniţa din bronz masiv, datând din secolul al XIV-lea. Clopotele bisericii se află în Turnul Porţii. Clopotul cel mai mare, care este şi cel mai vechi, dăinuie din anul 1498. Biserica Sf. Margareta a fost reparată în mai multe rânduri, suferind cele mai multe modificări în 1832.
TURNUL FECIOAREI
Cunoscut şi ca Turnul Mariei, acesta este situat pe latura de sud a incintei şi stârneşte şi azi nu doar admiraţie dar şi poveşti, amintiri şi… mai cu seamă curiozitatea împătimiţilor de istorie. În secolele XVII-XVIII, turnul a fost folosit şi ca o capelă funerară, având fresce asemănătoare cu cele de la Hărman sau Sânpetru. Pictura murală a fost restaurată în primăvara anului 2005, de către Imago Picta SRL din Târgu Mureş. Pe pereţii laterali sunt pictaţi cei 11 apostoli, iar pe boltă se găsesc simbolurile celor 4 evanghelişti, boul pentru Marcu, leul pentru Luca, îngerul pentru Matei şi vulturul pentru Ioan, care încadrează mielul lui Dumnezeu. Altarul pictat direct pe perete îl înfăţişează pe Dumnezeu Tatăl cu Hristos, în dreapta Ioan, iar în stânga Maria.
Demn de remarcat, în nişele rămase goale din predela altarului se afla mai multe pietre funerare. Prima din stânga este piatra funerară a lui Christian Schesaeus, cel mai important poet umanist transilvănean din secolul al XVI-lea. În randul din mijloc se vede blazonul regelui Matei Corvin, al voievodului Ştefan Bathory, precum şi stema Mediaşului. Lateral se distinge emblema oraşului Sibiu precum şi altor unităţi teritorial-administrative care au contribuit la construirea bisericii.
Orga cu 1300 de tuburi
O poveste interesantă are şi orga construită în 1755 care este şi… „sufletul” a numeroase concerte, pentru care, în mod expres, se întorc spătarele băncilor din biserică, astfel ca spectatorii să stea cu faţa spre orgă. Aceasta se află pe locul actual din 1732 când a fost amplificată de către G. Waschmann din Biertan; în forma ei anterioara datează din 1678, fiind construit de Johann Vest, meşter renumit de orgi din Sibiu. Acesta dispune de doua claviaturi manuale şi una cu pedale, având 24 de registre cu peste… 1300 de tuburi (fluiere).
foto: www.mirceahodarnau.ro
