RECURS LA MEMORIE: sadeanul Dimitrie Bunea (1877-1935)

“Să nu încapi în viaţă. De prea multă iubire, frumos, imaginaţie, originalitate, forţă, curaj… Să reverşi tuturor din preaplinul tău, să (te) dăruieşti, să străluceşti, să plesnească chingile care se dovedesc meschine ale vieţii de câtă lumină ai tu de oferit! Să nu încapi în şabloane, tipare, paturi procustiene. Să nu încapi în caracterizări, cuvinte, descrieri, etichete. Să fii dincolo de toate astea…” (Alexandra Svet- “Flaorea din asfalt”)

Născut în anul 1877 la Sadu, preotul Dimitrie Bunea și-a dedicat întreaga viață susținerii drepturilor conlocuitorilor săi în raporturile acestora cu orașul Cisnădie, precum și cauzei unirii Transilvaniei cu România. El a fost cel care a organizat, la Sadu, Consiliul Național și Garda Națională, al căror președinte a și devenit. Apoi a organizat o adunare populară care adopta, prin semnăturile unanime ale celor 288 de participanți, adeziunea comunei la Unirea cu România. Imediat după aceea s-a constituit o delegație condusă de preotul Dimitrie Bunea care a plecat la Marea adunare de la Alba Iulia, pentru a aduce la cunoștința tuturor voința locuitorilor comunei Sadu: Unirea cu Țara Mamă. Aici este ales membru supleant al Consiliului Național Român Central.

Meritele sale în realizarea Unirii, dar și eforturile constante depuse în acest sens aveau să fie recunoscute prin decorarea sa, de către regele Ferdinand cu Ordinul Coroana României în grad de Cavaler.

Convins că emanciparea politică a sădenilor și a românilor ardeleni nu se poate realiza fără cultură sau fără o stare materială bună, Dimitrie Bunea s-a implicat și în acțiuni cu caracter cultural (a fost președintele Societății Culturale ASTRA Sadu și al Băncii locale ”Frățietatea”).

A murit în anul 1935 în Spitalul German din Sibiu.

… Si pentru ca ai lui il pastreaza in memorie, azi, pagina primarie, SADU.ro i-a rezervat un… recurs la memorie, ca preambul la marea sarbatoare de 1 Decembrie.