În localitatea Gura Râului din județul Sibiu, o comunitate întreagă și zeci de tineri veniți din toată țara demonstrează că patrimoniul istoric nu trebuie lăsat să piară sub nepăsarea autorităților centrale.
Un pod din lemn acoperit cu șiță, ridicat în urmă cu mai bine de un secol și jumătate, este în prezent piesa centrală a unei ample operațiuni de salvare. Structura, una dintre ultimele șapte de acest tip care mai existau funcționale în întreaga țară, se afla într-un pericol iminent de prăbușire din cauza viiturilor și a intemperiilor din ultimii ani.
Informația privind această mobilizare exemplară a fost publicată de Știrile ProTV, care a documentat eforturile de pe teren ale meșterilor, arhitecților și studenților voluntari. Sub coordonarea organizației neguvernamentale „Ambulanța pentru Monumente”, structura istorică nu doar că este consolidată, ci va primi o nouă utilitate socială și culturală, urmând să fie transformată într-un centru vibrant pentru comunitatea locală și pentru turiști.
Din punct de vedere tehnic, intervenția este o cursă contra cronometru bazată pe rigoare istorică. Podul din Gura Râului a fost construit în anul 1860, vechime stabilită cu precizie de specialiști prin analiza dendrocrologică (studiul inelelor anuale de creștere a lemnului). Deteriorările acumulate în timp au provocat o înclinare masivă a structurii, determinând ieșirea unor elemente structurale cheie din îmbinările lor originale.
Tradiție pură: Grinzi cioplite cu barda din trunchiuri întregi
Spre deosebire de șantierele moderne de construcții, aici uneltele electrice și materialele compozite sunt lăsate deoparte. Regula de aur a restaurării corecte presupune utilizarea tehnicilor de acum două secole. Piesele degradate sunt înlocuite bucată cu bucată, respectând la milimetru configurația inițială.
Pentru ca reabilitarea să fie autentică, coordonatorii au apelat la meșteri dulgheri tradiționali din Munții Apuseni. Printre aceștia se numără și meșterul Nicolae, venit din Albac (județul Alba), care cioplește grinzile masive din trunchiuri întregi de copac folosind doar barda, exact așa cum au făcut-o constructorii inițiali ai podului.
„Trebuie piesele făcute după modelul care a fost făcut, cu sculele, cu uneltele cu care s-au lucrat și acum 100-200 de ani”, a declarat Nicolae Toader, meșter dulgher, subliniind importanța păstrării neschimbate a tehnologiei arhaice.
Ingeniozitatea constructorilor din secolul al XIX-lea i-a impresionat până și pe specialiști. Ștefan Vaida, coordonatorul tehnic din cadrul „Ambulanței pentru Monumente”, a mărturisit uimirea în fața sistemului complex de proiectare: „Am impresia că în secolul XIX toată lumea era inginer. Toată lumea știa inginerie, deci eu am mici revelații”.
Efort comun: Studenți la arhitectură și localnici, uniți de aceeași cauză
Greul muncii fizice este dus pe umerii voluntarilor, o mare parte dintre aceștia fiind studenți la facultățile de arhitectură din țară. Tinerii aleg să își petreacă zilele pe șantier, înfruntând bătăturile și oboseala fizică pentru a deprinde tehnici de restaurare pe care nu le pot învăța în amfiteatre.
„După o zi de lucru este bine. După o săptămână de lucru e dureros, dar bătături… Mie mi-au mai trecut un pic. E greu, dar e frumos”, povestește Clara Mușat, una dintre voluntare. Pentru alți participanți, cum este cazul Alexandrei, acțiunea are și o puternică componentă socială, amintind de clăcile de altădată: „Prin acțiunea asta de voluntariat, cumva, readucem chestia asta că mai demult oamenii se întâlneau toți împreună, lucrau la șura unui vecin sau aveau un proiect”.
Această reînnodare a spiritului comunitar se simte din plin la Gura Râului. Proiectul a generat o colaborare strânsă între mediul asociativ, administrația locală și cetățeni. Primăria locală s-a implicat direct în logistica proiectului, asigurând materialul lemnos necesar restaurării și facilitând cazarea echipei de voluntari. La rândul lor, localnicii sprijină zilnic echipa de lucru cu hrană și ajutor material.
Odată ce lucrările de restaurare se vor finaliza, structura istorică de peste râul Cibin nu va rămâne un simplu monument pasiv. Planul comunității este de a reintegra podul în viața activă a comunei. Acesta va deveni un spațiu public multifuncțional, destinat găzduirii expozițiilor de artă, micilor evenimente culturale, concertelor acustice și târgurilor de produse tradiționale locale, oferind astfel o nouă atracție turistică de lungă durată pentru județul Sibiu.
