Momente emoționante azi, la Sibiu. În centru, într-un colț de gând, unde poezia mai dă încă binețe prezentului…
Asociaţiunea Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român – ASTRA Sibiu, în colaborare cu Academia Forţelor Terestre au organizat la Sibiu manifestarea “Întâlnire cu George Coşbuc” – 150 de ani de la naştere (n.r. George Coșbuc (n. 20 septembrie 1866, satul Hordou din Districtul Năsăud, comitatul Bistrița-Năsăud, azi, comuna Coșbuc, județul Bistrița-Năsăud; d. 9 mai 1918, București) a fost un poet, critic literar, ocazional și traducător român din Transilvania, membru titular al Academiei Române din anul 1916).
În cadrul evenimentului organizat marţi, 15 noiembrie, ora 13.00, au fost susţinute momente poetice şi muzicale de către elevii Şcolii Gimnaziale nr. 5 “Regina Maria” şi ai Colegiului Naţional “Octavian Goga” şi studenţii Universităţii “Lucian Blaga”, Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane şi ai Academiei Forţelor Terestre “Nicolae Bălcescu”.
Iată alocuţiunea susţinută de prefectul Cristian Roman la manifestarea organizată pe platoul din faţa vechiului sediu al Primăriei, la bustul poetului:
“Sunt suflet în sufletul neamului meu
Şi-i cânt bucuria şi-amarul,
Şi-otrava deodată cu tine o beu
Când soarta-ţi întinde paharul”.
În acest an s-au împlinit, iată, 150 de ani de la naşterea lui George Coşbuc, un poet legat puternic de sufletul neamului românesc, a cărui operă dăinuie peste timp.
Deşi nu este originar din Sibiu, ci din judeţul Bistriţa Năsăud, numele său este legat pentru eternitate de oraşul nostru, datorită activităţii de gazetar la ziarul Tribuna, în aceeaşi perioadă cu fondatorul Ioan Slavici. A început mai întâi o colaborare cu Tribuna, la vârsta de 18 ani, pe când era student la Cluj, iar 3 ani mai târziu, în anul 1887 avea să se mute în Sibiu, pentru a fi redactor al acestui cotidian. Perioada petrecută la Sibiu, între 1887 – 1889 va fi de altfel una foarte rodnică pentru George Coşbuc şi în plan literar, nu doar publicistic, „Balade şi idile” fiind volumul în care se regăseşte activitatea poetică sibiană. Chiar capodopera sa, Nunta Zamfirei, publicată pentru prima dată în ziarul Tribuna din Sibiu în anul 1889 este scrisă la Gura Râului, fiind inspirată din obiceiurile şi tradiţiile populare ale plaiurilor sibiene.
Poezia lui George Coşbuc a fost considerată de critici drept originală şi novatoare, reprezentând cea mai importantă contribuţie transilvăneană de până atunci, versurile de început fiind de o extremă vitalitate expresivă, oglindind spiritualitatea românească.
Octav Şuluţiu aprecia, de altfel, că poetul „a apărut la timp, parcă printr-o potriveală a destinului, pentru a însenina atmosfera sumbră creată, nu atât de Eminescu însuşi, cât de minorii săi imitatori”. Desigur, Coşbuc nu poate fi interpretat doar ca “poet al ţărănimii”, pentru că acest lucru ar pune în umbră alte laturi ale creaţiei sale, ce surprind istoria, fiorul tragic al existenţei sau tematica erosului. Recitind poezia sa, Coşbuc redevine actual, descoperind un poet ce ar putea foarte bine să fie contemporan cu noi.
Felicit Asociaţiunea Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român – ASTRA Sibiu, care, împreună cu Academia Forţelor Terestre a organizat această “Întâlnire cu George Coşbuc”.
