AUR rămâne pe primul loc în intenția de vot pentru alegerile parlamentare, dar scade la 34,6%, în timp ce PSD urcă la 24,6%, potrivit Barometrului Informat.ro – INSCOP Research din noiembrie 2026. Într-un scenariu ipotetic în care PNL și USR ar candida împreună, alianța s-ar clasa pe locul al doilea, iar diferența față de AUR s-ar reduce la 2,9 puncte procentuale în rândul alegătorilor hotărâți să participe la vot.
Datele au fost culese între 26 octombrie și 2 noiembrie 2026, pe un eșantion de 1.197 de persoane cu vârsta de cel puțin 18 ani. Sondajul a fost realizat de INSCOP Research la comanda Informat.ro, în parteneriat cu Strategic Thinking Group.
Intenția de vot la parlamentare: AUR conduce, PSD recuperează
Dintre respondenții care au exprimat o preferință pentru un partid sau candidat, indiferent dacă spun că vor merge sigur la vot, 34,6% ar alege AUR. Formațiunea scade cu 5,1 puncte procentuale față de sondajul din septembrie 2026, când era cotată la 39,7%.
PSD se află pe locul al doilea, cu 24,6%, în creștere cu 5,9 puncte procentuale față de cele 18,7% înregistrate în septembrie. PNL obține 15,1%, iar USR, 11,9%.
Rezultatele pentru toate opțiunile testate sunt:
- AUR: 34,6%
- PSD: 24,6%
- PNL: 15,1%
- USR: 11,9%
- UDMR: 3,9%
- SENS: 3%
- SOS România: 2,1%
- POT: 1,8%
- Candidat independent: 1,6%
- Alt partid: 1,3%
Aceste procente sunt calculate din rândul celor care și-au exprimat o opțiune de vot, categorie care reprezintă 72% din întregul eșantion.
Cum arată clasamentul printre alegătorii siguri că merg la vot
Când sunt luați în calcul numai respondenții care au exprimat o opțiune și spun că vor merge sigur la urne, AUR obține 34,1%, urmat de PSD, cu 21,2%. PNL este creditat cu 16,4%, iar USR cu 14,7%.
În aceeași categorie, UDMR obține 4,5%, SENS – 3,6%, SOS România – 1,9%, iar POT – 1,4%. Un candidat independent ar primi 1,2%, iar un alt partid, 1%.
Grupul celor care au exprimat o opțiune și declară că vor merge sigur la vot reprezintă 48,6% din eșantion.
Scenariul unei alianțe PNL–USR: diferență mai mică față de AUR
Sondajul a testat și un scenariu ipotetic în care PNL, USR și alte formațiuni ar participa într-o alianță electorală. Dintre toți respondenții care au exprimat o preferință în acest scenariu, 35,7% ar vota AUR, 28,2% alianța PNL–USR, iar 23% PSD.
În rândul celor care au exprimat o opțiune și declară că vor merge sigur la vot, rezultatele sunt:
- AUR: 35%
- Alianța PNL–USR: 32,1%
- PSD: 20,9%
- UDMR: 4,1%
- SENS: 3,2%
- SOS România: 1,8%
- POT: 1,6%
- Candidat independent: 1,1%
- Alt partid: 0,2%
În acest scenariu, diferența dintre AUR și alianța PNL–USR este de 2,9 puncte procentuale în rândul alegătorilor care spun că vor participa sigur la vot. Aceștia reprezintă 51,3% din eșantion. Rezultatul măsoară susținerea pentru o formulă ipotetică și nu indică existența unei alianțe electorale.
Explicațiile directorului INSCOP pentru schimbările din sondaj
Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research, apreciază că încheierea crizei politice și formarea noului Guvern au influențat intenția de vot. Potrivit acestuia, o posibilă explicație pentru creșterea PSD este recuperarea unei părți a alegătorilor care se îndreptaseră anterior către AUR.
Directorul INSCOP spune că avansul PSD ar putea fi legat și de susținerea de care beneficiază, în prima lună, un partid care intră la guvernare. El precizează că rămâne de văzut dacă această creștere se va menține în lunile următoare.
În privința scenariului PNL–USR, Ștefureac consideră că rezultatele indică un potențial electoral ridicat pentru un asemenea proiect politic.
Participarea la vot și metodologia sondajului
Întrebați cât de siguri sunt că ar merge la vot, pe o scară de la 1 la 10, 61% dintre respondenți au ales varianta 10, corespunzătoare răspunsului „sigur da”. Alți 17,4% au ales varianta 1, adică „sigur nu”. Aceste răspunsuri exprimă intenția declarată la momentul cercetării.
Sondajul a fost realizat printr-o metodă mixtă, telefonic și online, pe un eșantion de 1.197 de persoane. Potrivit organizatorilor, eșantionul este reprezentativ pentru categoriile sociodemografice semnificative ale populației neinstituționalizate din România, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă declarată pentru întregul eșantion este de ±2,8%, la un nivel de încredere de 95%; estimările pentru subgrupuri mai mici au o marjă de eroare mai mare.

Ministrul Apărării anunţă două misiuni de intervenţie asupra unor drone aeriene care plutesc în Marea Neagră


