A fost odată ca niciodată, o înaripat temerară care lega lumi și înălțimi… făcea riguros drumul de la înălțimea turnului bisericii până în culmea Făgărașilor și chiar mai sus, către cerurile ce păreau să stea în loc, cu ochii larg deschiși către atâta frumusețe pământească…
A fost odată?!? Așa ipostaze de basm, așa sublim țesut în imagini numa‘ bune de pus la inimă fac parte din.. cotidian aici, la poalele Alpilor Ardealului. Aici, totul, în fiece zi, ne amintește că însuși Domnul ține în palmele sale locurile și oamenii, și bisericile și munții…
Ui‘, Cisnădia, acolo unde-s vii punțile dintre cer și… înălțimea frumuseților pământene…
Cum să nu iubești așa ceva?!
sursa foto: Ciuca Claudiu Alexandru
