Planul german: ziua de muncă de 12 ore. Se iau în calcul reducerea numărului de muncitori străini și înăsprirea examenelor de limbă
Sorin Grindeanu acuză că austeritatea a sărăcit românii fără să salveze bugetul, însă datele prezentate de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, arată o reducere substanțială a deficitului: 24,17 miliarde de lei în primele nouă luni din 2026. Cifrele slăbesc discursul unui eșec bugetar total, fără să închidă disputa privind costurile economice și sociale ale ajustării fiscale.
Deficitul bugetului general consolidat a coborât la 78,3 miliarde de lei, echivalentul a 3,81% din PIB, în perioada ianuarie–septembrie 2026. În același interval din 2025, soldul negativ era de 102,47 miliarde de lei, respectiv 5,31% din PIB. Reducerea este de aproximativ 23,6% în valoare nominală și de 1,5 puncte procentuale din PIB, potrivit datelor Ministerului Finanțelor, publicate luni, 26 octombrie. Datele execuției bugetare, relatate de AGERPRES.
Acuzația lui Grindeanu și răspunsul oferit de execuția bugetară
Cu o zi înainte, președintele PSD lansase un atac dur la adresa politicilor economice ale fostului guvern condus de Ilie Bolojan.
„A sărăcit românii, dar n-a salvat bugetul. Doar a sacrificat economia și a adâncit criza”, a afirmat Grindeanu. Liderul social-democrat a invocat peste 30 de miliarde de lei reprezentând facturi neachitate, cheltuieli și obligații împinse în viitor, precum și menținerea României pe primul loc în Uniunea Europeană în privința deficitului. Declarațiile lui Sorin Grindeanu.
Datele prezentate de Nazare oferă însă un argument împotriva ideii că ajustarea fiscală nu ar fi produs rezultate asupra deficitului.
„Datele la zi continuă să confirme efectele măsurilor de consolidare fiscală și marchează o evoluție importantă în corectarea dezechilibrelor bugetare”, susține ministrul Finanțelor.
Aceasta este diferența dintre mesajul politic și rezultatul măsurabil: deficitul rămâne ridicat, dar s-a redus față de aceeași perioadă a anului trecut.
Veniturile cresc mai repede decât cheltuielile
Potrivit cifrelor prezentate de Nazare, veniturile bugetare au ajuns la 522,69 miliarde de lei, în creștere cu 11,9%, în timp ce cheltuielile au avansat cu 5,5%.
Încasările din TVA au crescut cu 24,8%, iar contribuțiile de asigurări cu 6,8%. Cheltuielile de personal s-au redus cu 4,43 miliarde de lei.
Ministrul atribuie evoluția veniturilor atât îmbunătățirii colectării, cât și modificărilor fiscale. Prin urmare, creșterea încasărilor nu poate fi prezentată automat drept dovada unei economii mai puternice sau a unei îmbunătățiri a nivelului de trai.
Reducerea deficitului și situația financiară a populației sunt indicatori diferiți. Progresul înregistrat de buget nu stabilește, singur, cât de echitabil a fost distribuit costul ajustării.
Investiții publice de 107,77 miliarde de lei
Un alt element relevant în confruntarea declarațiilor este evoluția investițiilor publice. Acestea au ajuns la 107,77 miliarde de lei, cu 25,15 miliarde de lei peste nivelul primelor nouă luni din 2025.
Potrivit ministrului Finanțelor, fondurile europene au finanțat peste 70% din investițiile publice, reducând presiunea asupra resurselor naționale.
Creșterea contrazice imaginea unei blocări generale a investițiilor statului. Ea nu dovedește însă, prin ea însăși, că întreaga economie a fost protejată de efectele măsurilor fiscale: investițiile publice nu descriu integral situația consumului, a firmelor sau a veniturilor reale.
Nazare confirmă că problemele bugetului continuă
Mesajul ministrului conține și avertismente care nu pot fi eliminate din comparația cu declarațiile liderului PSD.
Nazare afirmă că România continuă să aibă cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană și că rezultatele la nouă luni nu justifică relaxarea fiscală. Așadar, această parte a criticii lui Grindeanu nu este infirmată de ministru. Un deficit poate să scadă și să rămână, în același timp, foarte ridicat. Avertismentele lui Alexandru Nazare.
Cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 50,63 miliarde de lei, cu 10,69 miliarde de lei peste nivelul perioadei similare din 2025. Ministrul enumeră și alte presiuni: titluri executorii de peste 13 miliarde de lei scadente în 2026, necesarul de finanțare din sănătate și obligațiile aferente compensării energiei.
Aceste sume nu reprezintă automat confirmarea totalului de peste 30 de miliarde de lei invocat de Grindeanu. Pentru verificarea acelei acuzații este necesară o situație detaliată a obligațiilor și a scadențelor.
Promisiunile PSD se lovesc de limita finanțării
Grindeanu a anunțat măsuri în sănătate, agricultură, infrastructură, administrație și economie, precum și demersuri pentru fondurile PNRR.
Nazare avertizează însă că bugetul pentru 2027 va trebui construit pe venituri certe și obligații evaluate riguros. Principiul formulat de ministru este explicit: „nicio cheltuială permanentă fără o sursă permanentă de finanțare”.
Reducerea deficitului este un rezultat documentat. Pentru promisiunile politice care urmează, proba va fi identificarea banilor, respectarea termenelor și efectul concret asupra economiei și nivelului de trai.
