Biserica din lemn din Dretea ce odihneste în Muzeul Satului din Dumbrava Sibiului este considerata, pe drept cuvânt, «capela sixtină» a ortodoxismului în Ardeal.
Aşezată în inima generosului muzeu dedicat cuturii şi civilizaţiei tradiţionale, lăcaşul este, însă,nu doar « obiect » în marea familie a instituţiei, ci vaşnic păstrător şi cuminecătoral tradiţiilorşi sărbătorilor moştenitedin veac. Şi, iată acum, de Rusalii, minţi luminate şi buni organizatori îi cinstesc hramul aşa cum se cade.
Povestea
Considerată deja « axis mundi »a muzeului, biserica a fost demontată în octombrie 2003 şi reconstruită în Dumbravă în mai –august 2004,de unul dintrecei mai destoinici meşteri restauratori de biserici din România, Gavrilă Hotico, originardin legendarul Iued, Maramureş (este continuatorul a unei dinastii de meşteri restauratori, careau lăsat amprenta trudei lor la peste 60 de biserici restaurate, 9 construite şi 12 strămutate).
Demn de reţinut, construcţia iniţială a bisericiidatează din anul 1672, după oinscripţiepeo Evanghelie făcută la 8 mai 1903, de preotul Ioan Leheny : « Sfânta Biserică din Dretea , precum am aflatscrisîntr-un Orologiu vechi s-au edificat în anul 1672, fiind preot Popa Mihai ».
Calităţile arhitecturale ce îmbină supleţea, maiestuozitatea şi, înegală măsură modestia şi ruralul stau mărturie, în mod categoric, măiestriei şi ingeniozităţii meşterilor ţărani ceau pus umărul la nemurirea acestui edificiu. Barda şi securea (singurele unelte folositeîn acest caz !), în frăţie cu lemnul vechi, conferă cu atâtmai mult valoare monumentului, provocândlacontemplaţie şi închinăciune. Arhaismul tehnicilor constructive e completat, paradoxal, de deschidereaspre noutateaformei arhitecturale, bisericaprezentând, aşa cum susţin specialiştii, influenţe stilistic eaulice, prin cupola tronconică de inspiraţie gotică, specifică construcţiilorsimilaredin piatră, careacoperă absida-altarul.
Bisrica, provenitădin zona folclorică Mânăstireni (Cluj) se remarcă prin elemente artistice impresionante precum : forma deosebită a altarului(poligon din 6 laturi, dispuse neregulat), masivitateatălpilor, bârnele încheiate în « coadă derândunică », turnul încheiatîn « furci », având formă de prismăşi o înălţimede8 m deasupra acoperişului etc.
Totodată, ochiului celuice îi calcă pragul poposeşte caîntr-un reqviem asupra picturii realizată în 1672(cu excepţia iconostasului datat 1742) . Remarcabil estecă picturile au fost realizate direct pe bârnele de lemn şi pe scândurile care acoperă tavanul. Zugravii, care or fi fost ei, au pictat respectând Erminia ecleziastică întâlnită în toate bisericile ţărăneşti, ceea ce face din culoare, icoane şi creaţie o adăvărată podoabă acestui lăcaş.
Aşadar, în duminica Rusaliilor, faceţi popas la Biserica din Dretea, în Muzeul ASTRA. Capodopera aceasta a creştinismului românesc, acompaniată deslujba marelui praznicvă vor bucura, cu siguranţă.
