Fiul lui Tudorel Toader a fost reținut: lectorul ar fi agresat sexual două studente. Reacția fostului ministru al Justiției
Fundația Conservation Carpathia anunță că nu va participa, în formatul propus, la dezbaterea privind viitorul Parc Național Munții Făgăraș, anunțată pentru noiembrie de primarul Gheorghe Sucaciu. Organizația invocă acuzațiile formulate la adresa sa și susține că proiectul se află încă în etapa studiilor științifice, fără limite stabilite pentru viitoarea arie protejată.
Poziția fundației apare într-un context de dispute privind înființarea parcului național și implicarea comunităților locale. Într-un comunicat datat 23 octombrie 2026, publicat de AGERPRES, Conservation Carpathia afirmă că susține dialogul, dar consideră că evenimentul anunțat de edilul Făgărașului nu oferă condițiile unei discuții echilibrate.
De ce refuză Carpathia participarea la dezbatere
Fundația își motivează decizia prin acuzațiile lansate anterior împotriva organizației, despre care susține că împiedică o dezbatere constructivă. Refuzul vizează formatul propus pentru întâlnire, organizația declarându-se disponibilă pentru discuții într-un cadru neutru.
„Rămânem deschiși dialogului, într-un cadru neutru, în care argumentele să conteze mai mult decât confruntarea publică”, transmite Conservation Carpathia.
La rândul său, Gheorghe Sucaciu a declarat anterior că dorește să aducă la aceeași masă reprezentanți ai Ministerului Mediului, ai fundației, specialiști și comunități locale. Edilul a criticat modul în care este promovat proiectul și a cerut implicarea oamenilor din zonă în discuțiile privind viitorul Munților Făgăraș, potrivit declarațiilor publicate de Jurnalul.
Limitele viitorului parc național nu sunt stabilite, afirmă fundația
Una dintre principalele precizări ale Conservation Carpathia privește stadiul proiectului. Potrivit organizației, studiul de fundamentare științifică este încă în lucru și analizează caracteristicile ecologice și morfologice ale Munților Făgăraș.
Documentul reevaluează potențialul natural al zonei, ținând cont de schimbările survenite în ultimele două decenii. Fundația amintește că un studiu anterior fusese realizat în perioada 2002–2003 de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Turism, la solicitarea consiliilor județene Sibiu, Brașov și Argeș.
Actuala cercetare vizează un teritoriu extins, raportat la siturile Natura 2000 Munții Făgăraș și Râul Târgului–Argeșel–Râușor, pentru identificarea zonelor valoroase din punct de vedere științific.
Suprafața analizată nu reprezintă însă o delimitare deja decisă a parcului, potrivit explicațiilor fundației. Organizația precizează că studiul nu stabilește înființarea ariei protejate, limitele finale, împărțirea în zone de protecție sau restricțiile care s-ar putea aplica.
Avizul științific nu înseamnă înființarea automată a parcului
După finalizare, studiul urmează să fie transmis spre avizare Comisiei pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii a Academiei Române, arată Conservation Carpathia.
Fundația explică faptul că această evaluare privește fundamentarea științifică a documentației și nu echivalează cu o decizie administrativă de înființare a parcului.
Invocând cadrul prevăzut de OUG nr. 57/2007, organizația susține că procedura presupune etape distincte de documentare, avizare și consultare. Consultările publice oficiale vor fi inițiate de autoritățile competente, în cadrul procedurii legale, precizează fundația.
Conservation Carpathia afirmă totodată că autoritățile locale și proprietarii direct vizați trebuie implicați în discuțiile privind suprafețele și regimul de protecție. Organizația contestă ideea că opiniile unor reprezentanți ai administrației locale ar exprima automat poziția tuturor comunităților din Munții Făgăraș.
Răspuns la criticile privind programele pentru copii
Fundația răspunde și criticilor referitoare la activitățile educaționale organizate în regiune. Aceasta susține că participarea copiilor la excursii, programe de educație de mediu și activități sportive nu este condiționată de sprijinirea proiectului de parc național.
Potrivit organizației, selecția participanților are la bază criterii precum motivația, performanța școlară și implicarea în comunitate. Fundația afirmă că aceste programe urmăresc să ofere experiențe și oportunități de învățare, iar alegerea participării aparține copiilor și părinților.
În privința efectelor economice, Conservation Carpathia susține că un parc național ar putea sprijini ecoturismul, serviciile și afacerile locale. Acestea sunt beneficii anticipate de promotorii proiectului, în timp ce limitele, regulile și impactul concret asupra comunităților rămân aspecte de clarificat în etapele următoare.
Organizația își reafirmă obiectivul protejării Munților Făgăraș și declară că proiectul trebuie construit împreună cu comunitățile, cu respectarea proprietății și a intereselor locuitorilor.
